în revista Argeș
Deşi nu îşi propune să scrie propriu-zis un roman, răm n nd fidel stilului de tip docufiction care l-a consacrat ca scriitor, Vasile Ernu reuşeşte, în Sălbaticii copii dingo – căci despre această carte este vorba – să creioneze portretul unei lumi apuse în care, dincolo de formalismul obligatoriu al epocii, noua
Citeste mai multpe Alephnews.ro
„Revoluţionarii şi anarhiştii lumii sunt adesea tentaţi să-şi înceapă prin incendierea bibliotecilor”. Că tot a început postul Crăciunului pe 15 noiembrie, zic să te uiți la cartea Moravuri şi năravuri (Polirom, 2021). În acest volum de eseuri de istorie a mentalităților, antropologul Andrei Oișteanu îți arată cum se sup
Citeste mai multîn Suplimentul de cultură, nr. 752
O lectură intensă, sufocantă, plină de resentimente și vinovăție, Purificare presupune empatia continuă cu două femei de generație diferită, care au experimentat contexte socio-istorice asemănătoare. Chiar dacă, poate datorită v rstei, viața lui Aliide Truu este mai bogată în evenimente, bătr na și t năra împărt
Citeste mai multîn Suplimentul de cultură, nr. 752
Și prin cel din urmă roman, Sofi Oksanen subliniază o idee exprimată în filmul său de promovare: faptul că subiectul său preferat este puterea. Într-un fel, tot ce a scris și scrie ea este despre putere. Uneori, puterea este a statului totalitar, alteori, a individului care poate controla totul. C teodată, totul nu este dec t slăbiciune
Citeste mai multîn Suplimentul de cultură, nr. 752
Chiar și prin felul în care-și ține în fr u personajele, prin modul în care sare de la un deceniu la altul, de la un cadru temporal la altul, Sofi Oksanen se dovedește o scriitoare căreia îi place să dețină controlul. Și acest lucru se simte, chiar dacă susține că nu are nici un plan concret atunci c nd se apucă de scris o carte. E
Citeste mai multÎn Deşteptarea, Bacău
Sunt cărți care-ți st rnesc curiozitatea de cum le-ai văzut sau ai auzit de ele, atrăg ndu-te ca un magnet. Așa sunt de pildă, cele ale lui Andrei Oișteanu, care a scris despre sexualitate şi despre narcotice în literatura rom nă, cu dezvăluiri foarte interesante privind obiceiurile unor scriitori. Tot el a publicat o carte consacrată
Citeste mai multpe pagina personală de facebook
Respectivele amintiri, acumulate în timpul c t s-a aflat, ca t năr teolog, în postura de șef de cabinet al marelui ierarh de la Cluj sunt exact așa cum și-ar fi dorit să le citească subiectul lor uman: precise, atente la detalii, neînflorite și necosmetizate să dea bine azi. Căci orice volum memorialistic este pălit, este atins, este v
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1086
Un roman neorealist, l-am putea clasifica, pe o osatură postmodernă, unde timpul e fragmentat de un neîncetat du-te-vino. Între 2016, în Helsinki, Finlanda, unde se deschide, pentru a se încheia tot acolo, după ce aproape 400 de pagini din densul roman sîntem plimbați pe meleaguri ucrainene. De la Oblastia Mîkolaiiv și Dnipropetrovsk, la
Citeste mai multîn Cațavencii
Tatăl meu la izolare e o carte frumoasă și profund emoționantă, scrisă cu aceeași migală și măiestrie ca sora ei mai în vîrstă, Medgidia, orașul de apoi. Cristian Teodorescu salvează multe din personajele vechi, încheie povești și reîncepe altele, reface întreaga țesătură miraculoasă a orașului și a oamenilor lui
Citeste mai multpe coverstories.ro
Înt lnirea dintre Clara Usón și personajele sale, în Asasinul timid, construiește un puzzle de filosofii, abisuri mintale, vicii, pierzanie și izbăvire – în care dacă nu te regăsești, cel puțin devii martor la 3 povești de viață care n-au cum să te lase indiferent. (…) Mai presus de toate, cartea Clarei Usón este despre cu
Citeste mai mult