în revista Timpul, nr. 8

Cu personaje tulburătoare și vag stranii, ale căror mecanisme interioare au fost lustruite și răsucite pentru a trăi nebunie și psihoză, conflicte interioare atît de profunde încît se integrează în arhitectura persoanei ajung nd să se confunde cu aceasta, și conflicte exterioare menite a completa galeria unei actualități aflate sub semnul controverselor – sociale și politice (precum prăpastia dintre generații, corectitudinea politică, rolurile de gen), dar și culturale (rolul teatrului, dramaturgia clasică în opoziție cu cea independentă) –, un nor în formă de cămilă transmută drama shakespeariană a prințului Hamlet într-un 2021 în care „fantomele” reușesc în continuare să alimenteze vendete, suferința încă mai poate să înece Ofelii, iar cea mai sigură cale de aflare a adevărului rămîne tot simulacrul nebuniei. (…) Deși construite ca replici ale personajelor shakespeariene, impresionează la „actorii” din romanul Alinei Nelega profunzimea umană și psihologia complexă, atacată fără rezerve de către autoare. Una dintre mizele unui asemenea roman adaptat după o operă a „Marelui Teatru” este întocmai aceea de a nu permite personajelor să rămînă blocate într-o zonă (poate mai confortabilă) a artificialității interioare: Alina Nelega reușește acest lucru exploatînd la maximum mobilitatea perceptivă a vocilor naratoriale.