în revista Timpul, nr. 14
Dens și abundent în personaje și fire narative care, mai devreme sau mai t rziu, precum ochiurile unui tricotaj, ajung să se împletească într-un caleidoscop de perspective și imagini, Un secol de ceață, ca un album în care s-au amestecat instantanee, portrete și peisaje, își spune povestea cu răbdarea și tactul, cu distanța și nua
Citeste mai multîn Suplimentul de cultură, nr. 769
Sunt, probabil, mai multe puncte de plecare și mai multe bifurcații de la care pleacă această carte. Căci fiecare povestire își are povestea ei și un anumit punct din realitate, din biografia sau din trăirea mea, în jurul căruia se țese povestea. (…) Magia trebuie să existe în doze mai mari sau mai mici în orice carte. Căci o cart
Citeste mai multpe catavencii.ro
Ca să scrii plauzibil despre viața unui scriitor genial trebuie să fii tu însuți atins măcar în treacăt de aripa genialității ori să ai parte de o inspirație nebună, înc t să te apropii de geniul său fără să-ți p rlești ridicol aripile. La sf rșitul cărții sale despre Nichita Stănescu, Bogdan Crețu notează „26 octombrie
Citeste mai multpe booknation.ro
Cartea aceasta este muzicală, lirică, descriind angoasa, dar și frumusețea călătoriei de la tinerețe p nă la maturitate a unui alter-ego de-al c ntărețului. Este o poveste despre propria cunoaștere, despre prietenie, lupte interioare și iubiri care ne ghidează prin viață.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1103
Toți copiii librăresei a fost scrisă înainte de pandemie – c nd trăiam normal, fiecare cu problemele noastre, c nd încă nu intuiam întregul dezastru care avea să urmeze. Am scris cartea într-o fereastră ireală, imposibilă acum, dedicată cu totul scrisului; dădeam roată subiectului de vreo șapte ani, imediat după Roșu,
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1103
Pescărușul de la geam a fost singura mea carte posibilă în anii de pandemie, dar o carte de care am avut și nevoie: consemnam un ciob de realitate, într-un mod benefic. (…) Observația – mutată în scris de această dată, deci mult mai atentă – a însemnat concentrare pe prezent, pe ceva real, palpabil, viața de sub ferestrele
Citeste mai multpe bookhub.ro
În cartea lui Mihai Buzea, Iosif Vulcan este un personaj absent. Vocea lui nu se aude, figura lui nu apare singură pe „ecran”, în filmul propriei vieți, nu semnează pagini de corespondență. Portretul celui care înființează revista Familia se realizează secvențial, prin contribuția celor care i-au fost aproape, așa cum se vede
Citeste mai multpe bookhub.ro
E greu să scrii o carte despre viața lui Nichita Stănescu, fiindcă viața lui a fost, mai mult dec t opera (așa se înt mplă în ordinea lumii), așezată în văzul tuturor, expusă, dăruită celor care, așezați la masa lui, primeau în dar poezii scrise în aer. O asemenea carte, ca să spună ceva nou, poate că așa ar fi trebuit scris
Citeste mai multîn Suplimentul de cultură, nr. 768
Eseistul și criticul literar își demonstrează teza prin însăși cartea pe care o scrie, folosind această tehnică în fiecare dintre cele trei părți ale cărții și prin digresiuni care îl ajută să își contureze povestea care a dus, într-un final, la cele Trei inele. Este o temă recurentă la Mendelsohn, una care îl preocupă
Citeste mai multîn revista Vatra, nr. 1-2
Păstr nd direcția micro narațiunilor personale și volatilitatea intrinsecă a personajelor (Mihai Iovănel), dar reset nd mecanismele întrebuințate anterior, Lavinia Braniște propune în cel de-al treilea roman al său un discurs al unui eu ultragiat, însă hiperlucid. Prin radiografierea unei relații disfuncționale în care incompatibili
Citeste mai mult