Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
în Suplimentul de cultură, nr. 857
Integrala prozei scurte de Samuel Beckett a intrat în 2024 în colecția Top 10+ a Editurii Polirom. Iubitorii lui James Joyce, dar și ai literaturii absurdului n-au cum să rateze acest volum, el vine să întregească firesc un univers livresc unic în istoria literaturii universale.
Citeste mai multîn Suplimentul de cultură, nr. 857
După recentul Regele din Bissap, apărut tot la Editura Polirom, Daniela Ulieriu, ajutată de Raluca Ardeleanu, alocă istoriei lumii un loc în acest volum scris special pentru copii, dar genul literar e schimbat total. De această dată, avem de-a face cu două personaje care se trezesc undeva, în viitor, așadar, o utopie, prin intermediul căreia copiii se vor acomoda cu date istorice, evenimente și personaje mai puțin cunoscute lor. Ilustrațiile realizate de Carmen Parii susțin perfect textul și vor motiva și pe cel mai cârcotaș copil să citească câteva pagini, măcar din curiozitate, căci restul vine de la sine.
Citeste mai multîn Suplimentul de cultură, nr. 857
Am așteptat acest volum, nu doar pentru că e tradus de Ildikó Gábos-Foarță, ci pentru că Regele alb, roman apărut tot la Editura Polirom, dar acum niște ani buni, m-a impresionat foarte mult. De această dată, György Dragomán ne propune proză scurtă și rămâne să stabiliți voi dacă se pot stabili relații între personajele din Regele alb și cele care populează universul ideatic și faptic din Sistemrestart. Un mic pont: spre deosebire de roman (care, de altfel, va fi adaptat scenic la unul dintre cele mai mari și prestigioase teatre din România în stagiunea 2024-2025), în volumul de proză scurtă se îmbină timpurile cu regimurile politice, reale sau imaginate, iar personajele sunt pe cât se poate de comune, ba chiar generice (paznicul, prizonierul).
Citeste mai multÎn Libertatea
Volumul cercetătorului româno-britanic demonstrează că rasismul, antisemitismul, xenofobia și mistica statului etnocratic românesc interbelic nu au fost rezultatul unei contagiuni fascisto-naziste promovate exclusiv de „intelectuali publici” (universitari sau nu din zona filosofiei, etnologiei, sociologiei sau teologiei) ci de aproape toată comunitatea științifică a anilor 1930-1940 (medici, psihologi, economiști, biologi, „igieniști”, experți în antropologie fizică etc). Ei au contribuit – cu cele mai apăsate pretenții „academice” – la construirea unei „biopolitici” pregătite sub Carol al II-lea și traduse în fapte sinistre sub dictatura lui Ion Antonescu. Pe lângă agitațiile „umaniștilor” afiliați Mișcării Legionare, oamenii „științelor exacte” au scris tratate, au înființat comisii și institute de cercetare, au răspândit broșuri de popularizare a eugeniei și au dat cele mai multe argumente „statistice” sau „de laborator”, în ideea ca Statul Român să fie în final doar al românilor „puri”, fără evrei și țigani, fără „degenerați” alcoolici sau purtători de boli venerice, cu o familie țărănească plină de copii sănătoși, procreați după emiterea unui certificat nupțial de „conformitate” rasială.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1214
Marius Turda pune pe tapet secvențe dintr-un trecut nu foarte îndepărtat. În care figuri importante ale culturii și vieții academice și politice românești au călcat strâmb – sau cum să spun? – promovând idei etnice, rasiale, eugenice sau biopolitice. O bibliografie bogată aduce într-o strictă actualitate cărți, articole, studii fel de fel ce au promovat idei și teorii nocive. De luat aminte, oricum. Totul e de citit și, de ce nu, de băgat la cap.
Citeste mai multîn Cațavencii
A.L. o povestește pe Intrusă, iar personajul ei își spune și propria sa poveste, și poveștile celorlalți într-o seducătoare substituire, ca în romanele „în ramă”, ca și cum poveștile din Travesti s-ar contamina de identitatea fluidă a personajelor, în acest fermecător eseu care se citește ca un roman de moravuri, lipsit de prejudecăți.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1214
Cosmin Perța a reușit să construiască o trilogie rotundă, unitară, care le propune celor mici nu doar aventura unor eroi în lupta pentru bine și nici doar o atmosferă de legendă, ci le pune în față o serie de teme de gândire despre lumea din jurul lor, despre înfruntarea eternă și reală dintre bine și rău și formele pe care le îmbracă aceasta, despre ce merită sacrificat pentru lucrurile în care crezi și ființele pe care le iubești.
Citeste mai multpe lapunkt.ro
Romanul lui Osip şi a Nadejdei Mandelştam este povestea puterii de a îndura şi de rezista. Arestările, exilul, detenţia, uitarea, moartea sunt tot atâtea trepte pe care destinul le înfăţişează lor. Inseparabili, ei sunt împreună şi după ce Osip trece pragul morţii. Inseparabili, ei scriu o carte la patru mâini. Geniul monumental şi sobru al Nadejdei se întâlneşte cu fragilitatea vizionară a lui Osip. Umbra lui Dante, (Divina Comedie este cartea de căpătâi a lui Osip) pluteşte asupra textului care evocă amploarea romanului tolstoian. Dragostea Nadejdei pentru Osip are intensitatea suflului de tragedie greacă. Cel care nu are mormânt primeşte un mormânt de cuvinte, graţie sacrificiului ei.
Citeste mai multpe citestema.ro
Cuţitul este o carte puternică, foarte personală pentru Salman Rushdie, care aduce în faţă multe detalii din familia sa. Însă partea cea mai consistentă este cea care stă mărturie pentru forţa acestui scriitor în lupta sa pentru a demonstra supremaţia cuvântului. Într-un fel, cuţitul poate înjunghia, însă nu poate suprima libertatea. Cuvântul va trăi, chiar dacă scriitorul va rămâne doar cu un ochi. Cuvântul va supravieţui chiar şi după moartea inevitabilă a celui care l-a trimis în lume.
Citeste mai multpe filmecartipasiuni.ro
Romanul Abisuri personale ar fi putut deveni cronica unei epuizări afective și a unei ratări. A unei scufundări în propria disperare. Disperarea celor ce nu pot trăi nici împreună, după ce s-au rănit devastator, dar nici separat. Însă Gianfranco Calligarich este mult prea dependent de splendoarea Romei pentru a o perturba. De aceea îi dă mână liberă frumuseţii să se întindă langruos peste marea tristeţe a personajelor. De asemenea, Calligarich preferă să înlocuiască tresăririle pătimașe cu aluzii. Aluzii ce se scurg în lentoarea verii, a dilatatelor amiezi dogoritoare și în sclipirile nopţilor la cafenelele din faimoasele piaţete ale Romei istorice. Prin aceste aluzii exprimă pericolul reprezentat de intrușii înfometaţi de pasiuni, care vor o particică din marea frumuseţe la care ar fi ajuns tinerii ce simt că trăiesc o iubire imposibilă.
Citeste mai mult