Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
în Observator cultural, nr. 1143
Despre familii disfuncționale scrie și Beatris Serdeiuc în Donnatela (Polirom), o surpriză plăcută pe final de an. Romanul surprinde povestea unei adolescente din România anilor ’90, care încearcă să supraviețuiască unui mediu toxic prin literatură.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1143
Gabriela Adameșteanu revine cu Voci la distanță (Polirom), un foarte bun roman despre înaintarea în vârstă, singurătate, prietenie, toate pe fundalul pandemiei de Covid.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1143
Dan Coman a mai publicat o carte de proză în 2022, colecția de povestiri Ce preferi?, apărută la Editura Polirom. După romanul Aceste lucruri care nu se vor schimba niciodată, această nouă propunere continuă seria narațiunilor infuzate de irealitate, erotism și cafea cu care ne-a obișnuit autorul. Acestea se petrec în Bistrița, Năsăud și Cluj și au în comun ieșirea din rutina și monotonia vieții dintr-un orășel de provincie. În centrul acestor întâmplări apare un cuplu sub diferite variante: un bărbat trecut de 40 de ani și o femeie, Maria. (…) Modelul cărții pare să fi fost inspirat de Cortázar. De fiecare dată, prozele pornesc de la elemente banale, aparent nesemnificative, după care intră în joc enorma inventivitate a autorului, care construiește din fragmente formele unei vieți în care „adevărul vine de la corp“. Cartea lui Dan Coman merită citită fie și numai pentru modul în care descrie jocul luminii în diferite momente ale zilei.
Citeste mai multîn revista 22
„Extragerea cât mai multor și mai variate perspective” despre care ne relatează Radu Mârza este, cu adevărat, spectaculoasă: cartea nu e (numai și nici în primul rând) o istorie a unui loc special decenii de-a rândul, ci și istoria politică (internațională și națională), antropologie, studiu asupra mentalităților, relatare economică și sociologică de amplitudine; nu în ultimul rând, (fie și indirect) literatură a memoriei. O carte complexă și fascinantă despre „călătoritul și turismul ca reflexe ale modernității și ca factori ai modernizării”.
Citeste mai multîn revista Orizont, nr. 1/2023
Un roman de actualitate prinde formă în Voci la distanţă. Cu distanţe și apropieri redefinite de pandemie, personajele își redescoperă memoria și își pun la încercare imaginarul, ca izvor de (re)cunoaștere, adăpost al tulburărilor afective sau al ispitelor schematizante. Dilatate din cauza izolării, distanţele spaţiale erodează temeliile unei lumi care își descoperă, subit, o altă vulnerabilitate care o dislocă. (Auto)iluzionarea. (…) Cu construcţia lui aproape cinematografică și subtitluri sugestive, Voci la distanţă e un roman frescă, roman de familie, roman despre traumă, memorie și uitare, despre simetrie și incompatibilitate, însă nu tematizează mai puţin comunicarea, scrisul și imaginarea. (…) Voci la distanţă combină, cu inteligenţă, o viziune și un stil.
Citeste mai multîn revista Orizont, nr. 1/2023
Multe vor fi de spus și de analizat privind impactul real pe care DRCE îl va avea în cercetarea de profil în România și în străinătate. Însă dincolo de orice dubiu rămâne faptul că DRCE este o premieră în mediul academic mondial, ce „deschide prietenos o poartă reglabilă, ajustabilă, spre lumea ca un labirint, ca un paradox, a Europei Centrale, prin care este invitat să treacă, într-o experiență de cunoaștere și de identificare, un public cât mai larg.” Contemplat ca narațiune extinsă, DCRE este romanul central-european par excellence, iar Adriana Babeți este și va fi cea care a captat sufletul de litere și spirit al Europei Centrale.
Citeste mai multîn Observator cultural nr. 1142
Unul dinte cele mai sofisticate și mai complexe romane din portofoliul Polirom este Lumea în flăcări de Siri Hustvedt. Cu o extraordinară măiestrie narativă, Siri Hustvedt a dramatizat dilemele, convingerile și furiile unei artiste pentru care lumea a fost mereu un teritoriu de luptă, ca pentru nenumărate femei. Numai că aici, într-un joc abil de identități, regizat ca într-un mare performance, protagonista își expune operele ca aparținând unor artiști bărbați, care îi acceptă provocarea. Ce urmează e un roman trepidant și alert, cu osatură feministă și mize intelectuale ridicate, care dezavuează prejudecăți și stereotipuri de gen și ridică noi întrebări despre artă, politică și identitate. Cartea, un intertext sclipitor și plin de erudiție, ce înglobează o mulțime de trimiteri filozofice și de referințe rare, este admirabil tradusă de Veronica D. Niculescu.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1142
Un nou roman de Elif Shafak, 10 minute și 38 de secunde în lumea asta stranie, minunat tradus de Ada Tanasă, o carte insolentă, plină de afecțiune pentru toți cei agresați și respinși de o societate rigidă și patriarhală, cu efect magnetic la lectură.
Citeste mai multîn Formula AS, nr. 1552/2023
Polirom a reeditat, după 19 ani, în colectia Top 10+, cel mai bun roman al lui Salman Rushdie în traducerea regretatei magiciene a transpunerii dificile, Antoaneta Ralian. V-o recomand fiindcă vă poate ţine îndelung companie interactivă în anotimpul întunecat. Pământul de sub tălpile ei e o înlănţuire de povestiri în jurul a trei personaje principale: Vina Apsara, vedetă rock venerată internaţional, iubitul ei, Ormus Cama, care-i compune cântecele cu versurile lor şi împreună au un succes fulminant, şi fotograful Rai Merchant, prieten al lor din copilărie, îndrăgostit şi el de Vina. Rai îşi asumă rolul de narator supravieţuitor, pentru a le nemuri prietenilor cântăreţi existenţa, dimpreună cu poveştile familiilor din care provin şi de dramele îndurate de fiecare, pe fundalul istoriei Indiei în secolul 20.
Citeste mai multîn revista Echinox
Dacă în celebrul roman publicat acum doi ani, Bastian, Dora Pavel miza pe incapacitatea restituirii adevărului, așa cum observa Emanuel Lupașcu, în recentul volum publicat la editura Polirom, Crush (2022), autoarea pare a-și regândi strategiile de investigare psihologică pentru a reorienta discursul spre o deconstrucție a identităților condamnate la o (auto)ruinare infinită. Tehnic, debutul romanului pare a se constitui din aceleași strategii narative și tematice, însă, dincolo de caracterul lor mainstream, acestea propulsează lectura într-un orizont, indirect polemic, prin care autoarea reinteroghează osatura ontologică a protagonistului Robert, după moartea fratelui său.
Citeste mai mult