in Romania libera
Mostenitoarea tarimului pierdut este un roman al contrastelor, un roman deopotriva comic, trist si dramatic, reusind sa patrunda adinc si, aparent, cu multa usurinta intr-o tema complexa cum este cea a schimbarii unei lumi conjugata cu drama emigrarii.
Citeste mai multin Romania libera
Decojind ceapa a devenit, inca dinainte de aparitie, cea mai controversata carte a lui Grass. Din fericire, si una dintre cele mai bune. Confesiunea alterneaza persoana intii cu persoana a treia intr-un joc subtil de-a (auto)denuntarea, asumarea si distantarea, iar metafora autobiografiei ca o decojire a cepei – pertinent si expresiv, fara in
Citeste mai multin Cultura
Jurnalul devine, in acest caz, mai putin o cronica a inimii, cit o cronica a calatoriilor, a intilnirilor si a incercarii de a scrie intr-o limba straina. Jurnalul intim poate consemna, cind este cazul, doar tipetele sau tacerile elocvente ale suferintei. Literatura dispare, propozitiile varsa lacrimi adevarate...
Citeste mai multin Romania literara
Sensul in care isi conduce cartea Catalin Dorian Florescu e altul. Nu lipsit, e drept, de o anume traditie si de citeva locuri comune, dar cu un remarcabil simt al povestii. Al povestii, vreau sa spun, si al povestilor, al povestirii si al povestitorului, al povestasului s.a.m.d. Maseurul orb e, asa cum vad eu lucrurile, cel mai bun roman al lui Ca
Citeste mai multin Elle
Ceapa e amintirea. Cel care curata ceapa e prozatorul german Gunter Grass, considerat scriitorul numarul unu al Germaniei, intr-un sondaj din 2005. Oare de ce un obicei atit de banal precum decojirea cepei devine metafora pentru amintire? Probabil ca, ajungind la smulgerea foitelor de ceapa, Gunter Grass nu vrea sa fie considerat nici victima, nici
Citeste mai multin Dilemateca
Cartea aleanului se cladeste pe aceeasi reteta lirica cu care ne-a obisnuit autorul inca de la inceput: o juxtapunere bizara de sexualitate si credinta, sublim si abject, ascetism si mundan, gravitate si parodie, cu trimiteri la Blake, Keats, Pound, Ginsberg si Garcia Lorca, pentru care poetul are o admiratie aparte.
Citeste mai multin Dilemateca
O abordare fara de care nici un economist nu va putea patrunde in mintea pietei, imbibata de afecte, metafore si decizii inconstiente.
Citeste mai multin Dilemateca
Eram foarte tinar cind, citind pentru intiia data Idiotul de Dostoievski, am descoperit pasajul final: intr-o atmosfera care sugereaza supranaturalul, Parfion Rogojin il conduce pe printul Miskin in incaperea unde zace Nastasia Filippovna, careia el, Parfion, ii infipsese in inima cutitul. De unde imi venea acel sentiment de liniste, de acceptare s
Citeste mai multin Idei in dialog
Marca Buzzati este definibila prin aliajul de simplitate si grandoare tragica. Indiferent de registru, indiferent de reperele care marcheaza universul fictional, ceva din strategia lui Buzzati se refuza fidelitatii fotografice fata de real. Fantasticul, grotescul sint inseparabile de prezenta unui ochi care trece dincolo de lucruri.
Citeste mai multin Cuvantul
Desprins dintr-o alta lume, o lume in care contesele infasurate in matasuri regale fac promenade lungi si licentioase de-a lungul literaturii; mai degraba, figura fictiva, virtuala, extramundana decit boem palpabil – Brumaru isi apropie involuntar portretul unui personaj de poveste, nabadaios si mare conducator de «zapauci nostalgici&ra
Citeste mai mult