Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
pe alecart.ro
Încărcat de o anumită blândețe și melancolie, sondând vremelnicia lumii și ceea ce se sustrage aproape miraculos acesteia pentru cel ce are norocul de a avea inima pregătită să primească darul, Calendarul unei vechi iubiri (în traducerea Alexandrei Cozmolici) e, totodată, cronica unor vieți mici într-un timp mare și deloc răbdător, a unor zguduitoare încercări ce au dezrădăcinat și au purtat destinele a nenumărați oameni printre alegeri de tot felul. Nu marea istorie, ci ritmurile firescului sunt prinse de Makine aici și așezate față în față cu câteva clipe desprinse din această exasperantă comedie a viețuirii.
Citeste mai multpe booknation.ro
Sindromul de panică în Orașul Luminilor este o carte remarcabilă și provocatoare, care explorează teme universale precum anxietatea, frica și căutarea sensului într-o lume în derivă. Original și remarcabil, acest roman reprezintă o lectură captivantă pentru cei care sunt dispuși să se lase purtați într-o călătorie emoționantă prin labirintul minții umane. Matei Vișniec demonstrează pe deplin talentul său ca povestitor și observator al condiției umane într-o lume în continuă schimbare.
Citeste mai multpe bookblog.ro
În romanul autobiografic Călătoria în Est, Christine Angot continuă să exploreze dimensiunea unei traume greu de imaginat: incestul comis de propriul său tată. Figura paternă, revenită în viața ei la vârsta de 10 ani, se transformă încet dintr-o binecuvântare într-o pedeapsă, dintr-o dorință ascunsă într-o constantă senzație de pericol. (…) Călătoria în Est este o carte incomodă, o carte despre vulnerabilitate versus putere absolută, despre nevoia de a fi auzit și despre rateul parental în cele mai urâte forme ale sale.
Citeste mai multîn Suplimentul de cultură, nr. 842
Makine reușește cu această poveste să ajungă la cititor într-o surdină răvășitoare, fără sentimentalisme. E o poveste de dragoste fără cuvinte de amor, o proză clasică, șlefuită, în care o iubire fugitivă devine eternă prin sentimentul recunoștinței și salvează cel puțin umanitatea unei ființe.
Citeste mai multpe filme-carti.ro
Hiromi Kawakami este una dintre cele mai iubite și populare scriitoare japoneze contemporane, și deși acest volum alcătuit din trei proze nu este la fel de stufos și ingenios în construcție precum Prăvălia de mărunțișuri a domnului Nakano, de exemplu, m-a cucerit prin stranietate, prin bizareria la care apelează autoarea, prin zonele diferite pe care le abordează în construcția poveștilor și prin finalurile neașteptate. Avem de fapt aici un realism magic, o narațiune mai degrabă enigmatică, care nu se încadrează într-o clasificare acceptată a genurilor.
Citeste mai multpe filme-carti.ro
Proza lui Tawada dă dovadă de inventivitate lingvistică, jucându-se adesea cu limbajul și experimentând forme diferite. Tawada încorporează referințe intertextuale la literatură, folclor și filozofie, inspirându-se din texte ale lui Franz Kafka sau E.T.A. Hoffman, dar și din motive basme sau mitologie. Romanul este bogat în simbolism și alegorie, iar perspectivele multiple, antropomorfismul și intertextualitatea conferă profunzime paginilor.
Citeste mai multpe alecart.ro
Ceea ce în Fragil, volumul de povestiri cu care Simona Goșu a debutat, era mai apăsat, mai zguduitor – faptul de viață traumatizant, falia tot mai adâncă între lumea adulților și cea a copiilor, tensiunea dintre egoism (sau doar indiferență, oboseală) și inocența pulsând de spaime la ciocnirea și apoi la întrezărirea a ceea ce e realitatea, în Stela devine mai temperat, mai atent construit, mai dens. Poate de aceea mai cutremurător, căci nu mai e ostentativ scos la iveală. Întâmplările sunt acum decantate, criza e analizată în urmele pe care le lasă în viețile personajelor, nu în momentul declanșării ei. Ceea ce sugerează o altă vârstă a prozatoarei și generează un echilibru între realitatea pe care o cartografiază și viața sufletească a oamenilor prinși în rutina, în alegerile, în ritmul existențelor de care s-au lăsat copleșiți.
Citeste mai multîn Cațavencii
Cu o inteligență vecină cu genialitatea, cu un sclipitor talent literar și cu o curiozitate de autor renascentist, Jacques Attali e un guru al lumii contemporane care cunoaște atât de bine trecutul și mecanismele sale, încât își poate imagina cum va fi viitorul.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1198
Un roman polifonic, multistratificat, acoperind bune decenii din istoria mare și mică a Marii Britanii. Și a unei Europe prin care suntem plimbați într-un vârtej de evenimente reale – Cernobâl, schimbări de guverne, atentatele din Irlanda, războiul din Insulele Falkland –, altele cu finețe inventate de autor. Care reușește un tur de forță, plecând de la niște simple lecții de pian luate de un băiețel – care devine, în timp, unul dintre vehiculele epice ale romanului – de la o profă severă și cu năbădăi erotice sublimate. (…) Dincolo de povestea – câtă a fost – dintre o profă de pian (o Miriam Cornell care nici nu a existat la Woolwerstone Hall School, unde chiar a învățat autorul, după cum precizează, la „Mulțumiri”, Ian McEwan) și un băiețel care devine om matur, cu propria familie și propriile necazuri. O soție care dispare de acasă, un băiat de crescut. Viața unui om devine o posibilă saga a unui întreg univers britanic. Must read, ar fi puțin spus. Și de pritocit. Musai.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1198
Adesea cu accente melodramatice, poveștile relatate în romanul Mai puțin decât dragostea intră într-o structură dialogică, a cărei simetrie perfectă nu poate fi furnizată decât de modelul narațiunii literare. Fiecare informație narativă, fiecare nouă piesă a puzzle-ului este creată pentru a facilita punerea în intrigă. Aproape nici un element nu este lăsat în zona arbitrarului existențial, în zona imanenței pure. Singura formă posibilă, singurul model cultivat este cel în care viața este inclusă în categoriile fabulei și ale subiectului. (…) Mai puțin decât dragostea este cartea unui autor experimentat, perfect conștient de convențiile literaturii, capabil să înțeleagă tipul de „cunoaștere” pe care „gândirea romanului” o poate crea. Și e reconfortant, în 2024, să întâlnești o carte care afirmă, atât de apăsat, valorile literaturii.
Citeste mai mult