- ISBN
- 973-681-690-7
- An apariție
- 2004
- Lună apariție
- 12
- Număr pagini
- 264
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 106x180
- Colecție
- BIBLIOTECA POLIROM
- Domenii
Traducere de Liviu Bleoca
„Intr-un stil insolit si abrupt, mesajul lui Brautigan este la fel de profund si de solid ca al marilor autori consacrati. El identifica problema fundamentala a societatii, iar «In zahar de pepene» poate fi terapia sa de soc pentru a trezi societatea, asa cum a procedat Jonathan Swift in «O modesta propunere.»” (Carolyn Blakely, CLA Journal)
Al treilea roman al lui Richard Brautigan, „In zahar de pepene” (1969) prezinta o comunitate care isi duce traiul de o simplitate extrema. Intr-o societate aparent postindustriala se vede subminata nu atit de banda de rebeli cu care se confrunta, cit de propria viziune edulcorata asupra lumii. Povestea ei, spusa cu o economie de mijloace impinsa pina la ultimele limite, degaja o tristete sfisietoare, iar atmosfera si recuzita ne trimit in mod cu totul straniu la „Calauza” lui Tarkovski.
„Intr-un stil insolit si abrupt, mesajul lui Brautigan este la fel de profund si de solid ca al marilor autori consacrati. El identifica problema fundamentala a societatii, iar «In zahar de pepene» poate fi terapia sa de soc pentru a trezi societatea, asa cum a procedat Jonathan Swift in «O modesta propunere.»” (Carolyn Blakely, CLA Journal)
Al treilea roman al lui Richard Brautigan, „In zahar de pepene” (1969) prezinta o comunitate care isi duce traiul de o simplitate extrema. Intr-o societate aparent postindustriala se vede subminata nu atit de banda de rebeli cu care se confrunta, cit de propria viziune edulcorata asupra lumii. Povestea ei, spusa cu o economie de mijloace impinsa pina la ultimele limite, degaja o tristete sfisietoare, iar atmosfera si recuzita ne trimit in mod cu totul straniu la „Calauza” lui Tarkovski.
- An apariție
- 2004
- Lună apariție
- 12
- Număr pagini
- 264
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 106x180
Fără comentarii
Despre autori
Richard Brautigan (autor)
Supranumit deopotriva „ultimul reprezentant al generatiei Beat” si „vocea generatiei hippy”, Richard Brautigan (1935-1984) s-a nascut in Tacoma, statul Washington. In 1955, la terminarea liceului, dupa ce arunca cu pietre intr-o sectie de politie, este internat, cu acordul parintilor, intr- un spital de boli mintale, unde i se administreaza socuri electrice. Dupa acest incident rupe relatiile cu familia si se stabileste in San Francisco, in plina perioada de inflorire a miscarii hippy. A publicat unsprezece volume de proza, noua de poezie, volume mixte, inregistrari audio etc. Marcat de bautura si disperare, s-a sinucis la patruzeci si noua de ani in locuinta sa din Bolinas, California, cadavrul sau fiind descoperit dupa citeva saptamini, alaturi de un revolver de calibrul 44 si o sticla de alcool. La editura Polirom au mai fost traduse La pescuit de pastravi in America si In zahar de pepene.