Profesorul Cornel Ungureanu propune o serie de studii privind marii scriitori din zona Europei Centrale. De la Sacher-Masoch pina la Herman Broch, cartea incearca sa descopere echivalarea centrului cu periferia, intr-un demers care urmareste sa valorizeze coordonatele unei alte geografii literare. Un spatiu larg este acordat literaturii romane, analize noi fiind dedicate operelor fundamentale ale lui Eminescu, Slavici s.a.m.d. „Noua intelegere a literaturii Europei Centrale pleaca de la ideea ca sub acelasi semn se aduna binele si raul, excesul moral si cel imoral. Demonul care imboldeste creatia isi gaseste aici locul ideal de desfasurare. Coborirea in infern devine o experienta creatoare. Dar si o dureroasa autonegatie. In acest context, cartea descopera resursele «centrale» – centripete – ale unui spatiu cultural: ale unui spatiu al marginilor. Sint regiuni care afirma mari creatori, unii uitati sau abandonati din diverse motive, primul fiind cel al exclusivismului moral. Spirite divergente, Sacher-Masoch, Gombrowicz, Krleza sau Broch, dar si Slavici sau Cioran descriu momente inaugurale pornind de la «periferiile» Europei Centrale; cucerind Europa Centrala in numele replicilor pe care trebuie sa le dea agresivitatii Centrului, dictatului mitteleuropean. Cei care constientizeaza victoriile si esecurile Europei Centrale azi sint deopotriva creatori (in sensul demonic al cuvintului) si teoreticieni: Kundera, Kis, Konrad si Magris inaugureaza noile pelerinaje in interiorul acestui spatiu. Pelerinaje sprijinite pe acelasi demers ironic: Centrul spre care se indreapta ei este, mai degraba, o proiectie a imaginarului exersat decenii si uneori secole de-a rindul. Dar un imaginar care poate reabilita o realitate vulnerata si vulnerabila.” (Cornel Ungureanu)
