ISBN: 978-973-46-8591-2
An apariție: 2021
Lună apariție: 8
Număr pagini: 976
Tip ediție: cartonată
Format: 150x235
Colecție: -
Domenii: Critică și istorie literară > Istorie literară

Scurtă istorie

Panorama alternativă a literaturii române

Autori: Mihai Zamfir

99,00 lei

Premiul „Şerban Cioculescu” pentru memorialistică și istorie literară, acordat de Muzeul Național al Literaturii Române, ediția 2022

Ediţia a II a revăzută şi adăugită

Scurtă istorie este o istorie sintetică și mai degrabă nonconformistă a literaturii române. Scrisă de un stilistician care s-a ocupat multă vreme de istoria literară înainte de a deveni el însuși romancier, cartea de față reunește cele trei calificări ale autorului ei. La capătul unui lung șir de istorii ale literaturii române (unele excepționale, altele oneste, cele mai multe anoste, adică didactic-istorizante), un stilistician se încumetă să recitească venerabilele texte, preocupat fiind exclusiv de performanța lor literară, care – în ochii lui – rămîne primordial una stilistică. Iar descoperirile se vor dovedi a fi de multe ori surprinzătoare. Mihai Zamfir realizează o panoramă a literaturii române redusă la esențial, înfățișată sub forma unui text accesibil și lizibil el însuși în regim de proză literară. Un compendiu universal fixînd literatura noastră în ansamblul literaturii europene, punînd la dispoziția celor interesați specificul principalilor scriitori români și apreciind valoarea lor la o scară ideală. Prin urmare, un manual de bază care să formuleze perspective contemporane asupra întregii noastre literaturi, așa cum se schițează ea la începutul secolului XXI. Și, poate, mult după aceea. „Chiar de la primele pagini, cititorul capătă încredințarea că de aici va învăța literatură. Nu doar literatură română... Literatură pur și simplu.” (Cosmin Ciotloș)

An apariție: 2021
Lună apariție: 8
Număr pagini: 976
Tip ediție: cartonată
Format: 150x235

Fără comentarii

în Dilema Veche, nr. 975

Pentru suflarea filologică de la noi, o nouă ediţie a unei istorii a literaturii române poate fi cu adevărat provocatoare. Vasta cercetare a lui Mihai Zamfir se defineşte, pe de-o parte, printr-un nivel de exigenţă stilistică şi lingvistică, reclamând o postură anticuratorială în numele căreia figurile „venerabile” de altădată sunt reexaminate şi reevaluate, adesea în dauna reputaţiilor ocazionale, a categoriilor pitorescului ori a rolului lor istoric. Pe de altă parte, se remarcă prin căutarea deliberată, de sorginte întrucâtva neomodernistă, a „cifrului ascuns”, a „individualităţii ultime” a operei, prin întreţinerea unei tensiuni a inefabilului (nelipsită de anumite delicii în planul narativităţii), prin credinţa că faptul literar se poate naşte din secvenţe care frizează cu deosebire gratuitatea, accidentul ori miraculosul.

Citeste mai mult

December 15, 2022

Dosar de presă

Adrian MUREȘAN

121 views

pe lapunkt.ro

Istoria lui Mihai Zamfir educă prin subtilitatea rafinată a paginilor sale. Ea are, în monumentalitatea ei poetică, atributele unui model. Ea instituie un stil şi o metodă. În posteritate, ea devine parte din canonul critic rom nesc: drumul pe care îl trasează se întîlneşte cu cel al întemeietorilor, ca într-un epilog nostalgic. Vocil

Citeste mai mult

September 29, 2021

Dosar de presă

Ioan STANOMIR

151 views

Despre autori

Mihai Zamfir (autor)

Mihai ZAMFIR (n. 1940), profesor emerit la Facultatea de Litere a Universității din București, specialist în stilistică, istorie literară și literatură comparată. Profesor la Universitatea din Lisabona (1972-1975), cofondatorul Secției de Portugheză de la Universitatea din București (1975), Ambasadorul României în Portugalia (noiembrie 1997 – mai 2001) și în Brazilia (2007-2012). A publicat numeroase sinteze de specialitate: Proza poetică românească în secolul al XIX-lea (1971), Introducere în opera lui Al. Macedonski (1972), Imaginea ascunsă. Structura narativă a romanului proustian (1976), Poemul românesc în proză (1981), Formele liricii portugheze (1985), Cealaltă față a prozei (1988), Din secolul romantic (1989), Discursul anilor ’90 (1997), Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române (vol. I, 2011, 2012; vol. II, 2017). Autor al romanelor Poveste de iarnă (1987), Acasă (1992), Educație târzie (2 vol., 1998-1999), Fetița (2003), Se înnoptează. Se lasă ceață (2006), În așteptare (2020). O selecție a articolelor sale de după 1990 a apărut în volumele Jurnalul indirect (2 vol., 2015) și Alt jurnal indirect (2020).