Traducere de Mihai Moroiu
Într-o dimineaţă din primăvara anului 1953, Aldous Huxley ia patru zecimi de gram de mescalină şi aşteaptă răbdător să vadă ce se întîmplă. După un timp, constată că totul, de la florile din vază pînă la cutele pantalonilor, e complet schimbat: culorile sînt mai intense şi mai luminoase, iar timpul şi spaţiul par să nu aibă nici o importanţă. Huxley notează cu lux de amănunte senzaţiile trăite în Porţile percepţiei, conchizînd că halucinogenele stimulează creativitatea şi brodînd pe marginea efectelor pe care asemenea experienţe le-ar putea avea asupra artei şi religiei. În continuarea acestui eseu devenit clasic, Raiul şi iadul arată că halucinogenele pot fi folosite şi pentru a ajunge la o percepţie spirituală şi la revelaţia personală. Raiul şi iadul se referă aici, metaforic, la ceea ce Huxley consideră a fi două stări contrarii care se pot manifesta la „antipozii minţii” atunci cînd se deschid „porţile percepţiei” – nu doar în cadrul experienţelor mistice, ci şi în viaţa de zi cu zi.
Aldous HUXLEY (1894‑1963) s‑a născut în oraşul englez Godalming, comitatul Surrey, într‑o familie cu îndelungată tradiţie intelectuală. În anul 1908, şi‑a început studiile la Eton College, iar după o întrerupere de doi ani (pricinuită de o gravă afecţiune oculară) le‑a continuat la Balliol College, Oxford, unde a şi predat pentru scurt timp literatura. Şi‑a făcut debutul în 1916, cu volumul de versuri Roata în flăcări (The Burning Wheel). Patru ani mai târziu, în 1920, i‑a apărut primul volum de povestiri, Limbo, urmat – la doar un an – de primul roman, Galben de crom (Chrome Yellow). Huxley a publicat de‑a lungul vieţii numeroase romane, volume de povestiri, eseuri sau poezii, scenarii de film şi biografii, cărţi de filosofie, călătorii şi cărţi pentru copii, fiind considerat astăzi unul dintre cei mai reprezentativi şi mai influenţi scriitori ai secolului XX. În 1959, scriitorul a fost distins cu Premiul pentru Merit al Academiei Americane de Arte şi Litere. La Editura Polirom au apărut până în prezent romanele Minunata lume nouă. Reîntoarcere în minunata lume nouă (2003), Punct contrapunct (2003), Geniul şi zeiţa (2009), Orb prin Gaza (2009), Cântec de lebădă (2010), Insula (2011), Galben de Crome (2017), Maimuţă şi esenţă (2017), volumul de eseuri Porţile percepţiei. Raiul şi iadul (2012) şi lucrările de nonficţiune Filosofia perenă (2019) şi Diavolii din Loudun (2023).
