„Schiop propune un personaj ingenuu, homosexual, complexat, inhibat, (semi-)ratat social. Textul său este un fel de proces-verbal al unui grup. Reţinem neapărat faptul că acest grup, alcătuit în bună parte din oameni obsedaţi de carte şi dependenţi de spleen intelectual, are drept scop evident violentarea tuturor prejudecăţilor despre cultura înaltă.
Tinerii din povestea lui Schiop îşi varsă amarul reinventând un limbaj al filozofiei «de stradă». Ei fac parte din acea generaţie care a fost hipnotizată de subcultura înaltă a anilor ’90: Nirvana şi cam tot ce mişca prin Seattle, Suede, BUG Mafia etc. Ei bine, se produce un melanj lingvistic pe alocuri irezistibil, uneori prea artificial, între hermeneutica suspiciunii tip Baudrillard şi revelaţii subculturale tip Tataee. Acest argou este principalul pariu al lui Adrian Schiop.” (C. Rogozanu)
Adrian Schiop (n. 1973, Porumbacu de Jos, judeţul Sibiu) a absolvit Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei în cadrul Universităţii „Babeş‑Bolyai” din Cluj‑Napoca. Master în lingvistică la Facultatea de Litere a aceleiaşi universităţi. Şi‑a susţinut doctoratul, având ca temă manelele, la SNSPA Bucureşti, sub coordonarea profesorului Vintilă Mihăilescu. A lucrat ca profesor de limba şi literatura română (1997‑2001, Liceul Industrial Tehnofrig din Cluj‑Napoca), zugrav (2002, Paintech LTD din Auckland, Noua Zeelandă), jurnalist (2004‑2010, Evenimentul zilei, Prezent, România liberă). A debutat în revista Fracturi (2002) şi a mai publicat patru romane, pe bune/pe invers (Polirom, 2004), Zero grade Kelvin (Polirom, 2009), Soldaţii. Poveste din Ferentari (Polirom, 2013, 2014, 2017; adaptare cinematografică în regia Ivanei Mladenović, cu Adrian Schiop şi Vasile Pavel – Digudai în rolurile principale, scenariul semnat de Adrian Schiop şi Ivana Mladenović; Premiul revistei Observator cultural şi Premiul „Cea mai bună carte a anului” acordat în cadrul Galei Industriei de Carte din România, ediţia 2014) şi Să ne fie la toţi la fel de rău (ediţia I, Polirom, 2021), precum şi volumul de poezii nu e dragoste (Cartier, 2022). Prezent cu traduceri în reviste din Belgia (DW B), Elveţia (Heterographe), Cehia (A2) şi Germania (Parsimonie). Este colaborator al platformei CriticAtac.
