- ISBN
- 978-973-46-8097-9
- An apariție
- 2020
- Lună apariție
- 3
- Număr pagini
- 160
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 106x180
- Colecție
- TOP 10+
- Domenii
Traducere din limba rusă şi note de Ana-Maria Brezuleanu
Hagi Murad, ultima capodoperă a lui Lev Tolstoi, pune sub semnul întrebării brutalitatea şi absurditatea războiului, opunîndu-i frumuseţea spiritului uman şi importanţa rezistenţei în faţa nedreptăţii. Printr-o împletire ingenioasă a ficţiunii cu faptul istoric, aceasta urmăreşte destinul lui Hagi Murad, un căpitan de o vitejie legendară care, în timpul Războiului Caucazului, a schimbat pe neaşteptate tabăra în încercarea disperată de a-şi salva familia. Publicată postum, nuvela Hagi Murad dă glas convingerilor pacifiste ale lui Tolstoi, oferind perspective insolite asupra războiului şi trădării, crimei şi răzbunării sau intrigilor politice de culise, dar şi o descriere inegalabilă a Caucazului, tărîm al frămîntărilor, aflat la confluenţa a trei mari imperii, unde viaţa este o luptă necontenită.
- An apariție
- 2020
- Lună apariție
- 3
- Număr pagini
- 160
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 106x180
Despre autori
Lev Nikolaevici Tolstoi (1828-1910) este autorul unei opere în care individualul şi naţionalul capătă dimensiuni universale. Începând cu trilogia autobiografică scrisă în perioada 1852-1857 şi alcătuită din romanele Copilăria, Adolescenţa şi Tinereţea, sondarea „fluidităţii” universului interior şi a temeiurilor morale ale omului a devenit principala temă a operelor sale. În nuvela Cazacii, eroul, un tânăr aristocrat, redescoperă bucuria comunicării cu natura, viaţa firească şi integră a omului simplu. Capodopera Război şi pace zugrăveşte viaţa întregii societăţi ruse în perioada războaielor napoleoniene; evenimentele istorice şi interesele personale, căile de autodefinire a personalităţii şi spontaneitatea vieţii populare sunt prezentate drept componente echivalente ale existenţei natural-istorice. La sfârşitul anilor 1870, scriitorul a trecut printr-o criză spirituală amplificată ulterior de ideea desăvârşirii morale şi a „simplificării” (care a dat naştere doctrinei şi mişcării „tolstoismului”) şi a întreprins în operele sale o critică din ce în ce mai accentuată a instituţiilor birocratice, a statului, a Bisericii (în 1901 a fost excomunicat din Biserica Ortodoxă Rusă), a civilizaţiei şi culturii, a întregului mod de viaţă specific „claselor cultivate”, ilustrată în romanul Învierea, nuvela Sonata Kreutzer sau dramele Puterea întunericului şi Cadavrul viu. De asemenea, interesul său s-a îndreptat spre temele morţii, păcatului, căinţei şi renaşterii morale, precum în nuvelele Moartea lui Ivan Ilici, Părintele Serghi, Hagi Murad. La Editura Polirom au apărut: Anna Karenina, Război şi pace, Învierea, Sonata Kreutzer şi alte povestiri, Povestiri din Sevastopol, Copilăria, Adolescenţa. Tinereţea.