Franz Kafka s-a născut în 1883 la Praga, într-o familie evreiască. A urmat Gimnaziul Umanist German Naţional, apoi s-a înscris la Facultatea de Drept a Universităţii Ferdinand-Karls, obţinînd doctoratul în 1906. A lucrat ca avocat la o companie de asigurări, scriind noaptea, în secret, povestiri pe care pînă la urmă le publică în 1913, la insistenţele prietenului său, poetul Max Brod, într-o colecţie ce se va bucura de succes. A avut o corespondenţă bogată şi a ţinut mai multe jurnale de-a lungul vieţii. În 1914 Kafka începe să scrie romanul Procesul şi povestirea Colonia penitenciară, iar un an mai tîrziu publică nuvela Metamorfoza. Kafka nu a terminat nici unul dintre cele trei romane – Procesul (1925), Castelul (1926) şi America (1927) – şi şi-a distrus mare parte din scrieri. Max Brod a adunat şi a publicat postum tot ce a lăsat Kafka după moartea lui prematură, în 3 iunie 1924, ignorînd instrucţiunile autorului, care dorea ca opera să-i fie arsă. Viziunea grotescă, halucinantă, impregnată de anxietate a lui Kafka a influenţat puternic mulţi scriitori, de la existenţialiştii francezi la Salinger sau Saramago.
