ISBN: 978-973-46-2390-7
An apariție: 2012
Lună apariție: 4
Număr pagini: 436
Tip ediție: cartonată
Format: 130x200
Colecție: SERIA DE AUTOR N. Steinhardt
Domenii: Critică și istorie literară > Cărţi şi lectură

Incertitudini literare

Autori: N. Steinhardt

INDISPONIBIL

19,95 lei

Coeditare cu Manastirea „Sfinta Ana”, Rohia

Editie ingrijita, studiu introductiv, note, referinte critice si indici de George Ardeleanu

Repere biobibliografice de Virgil Bulat

Preocupat de arta si puterea ei de fascinatie, N. Steinhardt cauta forme artistice in literatura, dar si in teatru sau in viata de zi cu zi. Captivat de D’Annunzio sau Malraux si „setea lor de a trai si faptui”, de Jules Verne si insulele sale misterioase, de Eliade si prozele sale fantastice, ii dezaproba in schimb pe autorii din ale caror jurnale razbat plictiseala si indiferenta. Volumul se incheie cu un remarcabil eseu al lui Steinhardt, „Arta ca nazuinta”, o meditatie asupra artei de a trai si a muri cu demnitate.

„Ce se intimpla cind un intelectual care are «cultura» incertitudinii – inclusiv in zonele in care, indeobste, acesteia i se ofera mai putine cai de acces sau, pur si simplu, i se obtureaza orice cale de acces (in spatiul credintei, al ideologiilor, al stiintelor sau al sistemelor etice) – se opreste asupra domeniilor in care incertitudinea, ambiguitatea, nedeterminarea, aproximatia, fluiditatea sint – prin definitie – elemente constitutive? Ce se intimpla asadar cind un asemenea intelectual isi indreapta privirea spre literatura, spre celelalte arte si, in general, spre cultura umanista? In astfel de situatii, intelectualul cu pricina isi va asuma cu atit mai mult complexul incertitudinii, il va proclama aproape ostentativ, va lucra, asa-zicind, cu incertitudini «deschise». Incertitudinea va viza deopotriva obiectul investigatiei si – mai ales – sistemul de interpretare. Este si cazul volumului Incertitudini literare de N. Steinhardt.” (George Ardeleanu)

An apariție: 2012
Lună apariție: 4
Număr pagini: 436
Tip ediție: cartonată
Format: 130x200

Fără comentarii

in Apostrof, nr. 11

Lecturile sint chiar trepte inspre integrarea fiintei prin valorificarea privirii incerte si libere pe care arta o propune. In plus, Arta asigura tinuta si in cele doua arte derivate si implacabile, arta de a trai si arta de a muri. Steinhardt il citeaza pe Malraux: &bdquo;Nu spre a muri ma gindesc la moartea mea, ci spre a trai”. Imi convine

Citeste mai mult

December 17, 2012

Dosar de presă

Irina PETRAS

99 views

pe contributors.ro

Numele lui N. Steinhardt, cel arestat si condamnat in procesul grupului Noica-Pillat, autorul Jurnalului fericirii, intelectualul roman-evreu liberal-conservator (...) intruchiparea unui spirit universalist tot mai amenintat in aceasta lume a fragmentarilor post-moderne si a utopiilor fals-redemptive, patriot roman si cetatean al lumii, omul care n

Citeste mai mult

May 27, 2012

Dosar de presă

Vladimir TISMANEANU

100 views

pe contributors.ro

Editarea de catre Polirom a seriei de Opere restituie un profil intelectual si uman de franctiror. Sub aparentele de modestie (jucata), Steinhardt duce mai departe legatul interbelic si ramine fidel unei poetici a autenticitatii si libertatii. Nimic prafuit, nimic datat, nimic sablonard in Incertitudinile literare puse in pagina de Steinhardt. Dinc

Citeste mai mult

May 27, 2012

Dosar de presă

Ioan STANOMIR

94 views

Despre autori

N. Steinhardt (autor)

N. Steinhardt se naște la București pe 29 iulie 1912. Își face debutul publicistic foarte de timpuriu în revista Liceului „Spiru Haret”. Își ia bacalaureatul în 1929 și frecventează cenaclul „Sburătorul”, iar în 1932 își ia licența în Drept. În 1934 începe să colaboreze la Revista burgheză și publică sub pseudonimul Antisthius volumul parodic În genul… tinerilor. Își ia doctoratul în Drept în 1936. În 1935 și 1937 publică împreună cu Emanuel Neuman studiile Essai sur une conception catholique du Judaïsme și Illusions et réalités juives. Colaborează la Libertatea și la Revista Fundațiilor Regale. După război, publică pentru scurtă vreme în Universul literar, Victoria, Tribuna poporului și, din nou, Revista Fundațiilor Regale. Refuză să colaboreze cu noul regim. În 1960 este anchetat, apoi condamnat în „lotul Noica-Pillat” la 12 ani de muncă silnică. Trece prin închisorile Jilava (unde este botezat de părintele Mina Dobzeu), Gherla și Aiud. Eliberat în august 1964, va reveni după câțiva ani în lumea literară prin traduceri, medalioane, cronici etc. În 1972 termină prima versiune a capodoperei sale, Jurnalul fericirii. Publică volume de eseuri și de critică foarte bine primite, deși unele sunt puternic cenzurate. Monah din 1980, rămâne activ pe terenul eseisticii și al criticii. Se stinge la 30 martie 1989.

Incertitudini literare

Despre autori

Recomandări