- ISBN
- 978-973-46-1288-8
- An apariție
- 2009
- Lună apariție
- 4
- Număr pagini
- 280
- Tip ediție
- cartonată
- Format
- 130x200
- Colecție
- SERIA DE AUTOR N. Steinhardt
- Domenii
Primejdia mărturisirii. Convorbirile de la Rohia
Autori: N. Steinhardt , Ioan Pintea
Editie ingrijita, note, prefata, referinte critice si indici de Ioan Pintea
Repere biobibliografice de Virgil Bulat
Opera integrala N. Steinhardt apare din initiativa P.S. Justin Hodea Sigheteanul, Presedintele Fundatiei „N. Steinhardt”.
Volumul contine dialogurile „intrupate la Rohia” intre autorul Jurnalului fericirii si Ioan Pintea, convorbiri care puncteaza o serie de momente esentiale ale itinerarului spiritual al lui N. Steinhardt. Redescoperim cultura romaneasca din perioadele inter- si postbelica, N. Steinhardt evocind numeroase personalitati, precum Nae Ionescu, Mircea Eliade, Constantin Noica, Geo Bogza, Nichita Stanescu, Ioan Alexandru sau Mircea Cartarescu.
„O carte vie, plina de farmecul inteligentei si al sinceritatii... Este o carte-document care, impreuna cu Jurnalul fericirii..., arata un destin de intelectual roman in lupta cu «pacatosenia» lui lumeasca si cu aspiratia sa de a se «induhovnici» prin Hristos.” (Eugen Simion)
„Am trait cu voluptate de ucenic apropierea de Parintele Nicolae. Pentru mine el a fost Avva, Antrenorul. Antrenorul acesta nu a scos din mine un jucator de elita, pentru ca m-a antrenat mai mult pe «margine», dar, fara doar si poate, a scos din mine un iubitor de joc, de jucatori. Admiratia pentru marile spirite, pentru marile jocuri si jucatori, pentru campioni o detin, desigur, de la el. El numea cultura, ca si Huizinga, un mare joc.” (Ioan Pintea)
- An apariție
- 2009
- Lună apariție
- 4
- Număr pagini
- 280
- Tip ediție
- cartonată
- Format
- 130x200
Despre autori
N. Steinhardt se naște la București pe 29 iulie 1912. Își face debutul publicistic foarte de timpuriu în revista Liceului „Spiru Haret”. Își ia bacalaureatul în 1929 și frecventează cenaclul „Sburătorul”, iar în 1932 își ia licența în Drept. În 1934 începe să colaboreze la Revista burgheză și publică sub pseudonimul Antisthius volumul parodic În genul… tinerilor. Își ia doctoratul în Drept în 1936. În 1935 și 1937 publică împreună cu Emanuel Neuman studiile Essai sur une conception catholique du Judaïsme și Illusions et réalités juives. Colaborează la Libertatea și la Revista Fundațiilor Regale. După război, publică pentru scurtă vreme în Universul literar, Victoria, Tribuna poporului și, din nou, Revista Fundațiilor Regale. Refuză să colaboreze cu noul regim. În 1960 este anchetat, apoi condamnat în „lotul Noica-Pillat” la 12 ani de muncă silnică. Trece prin închisorile Jilava (unde este botezat de părintele Mina Dobzeu), Gherla și Aiud. Eliberat în august 1964, va reveni după câțiva ani în lumea literară prin traduceri, medalioane, cronici etc. În 1972 termină prima versiune a capodoperei sale, Jurnalul fericirii. Publică volume de eseuri și de critică foarte bine primite, deși unele sunt puternic cenzurate. Monah din 1980, rămâne activ pe terenul eseisticii și al criticii. Se stinge la 30 martie 1989.