- ISBN
- 978-973-46-9641-3
- An apariție
- 2023
- Lună apariție
- 11
- Număr pagini
- 328
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 130x200
- Colecție
- SERIA DE AUTOR Gabriela Adameșteanu
- Domenii
Premiul Agenţia de Carte, la secțiunea Proză, ediţia 2023
Premiul Cartea de Proză a anului 2022, oferit de Uniunea Scriitorilor din România, ediția 2023
Premiul Cartea anului, la categoria Proză, acordat de Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, ediția 2023
Roman nominalizat la Premiile revistei Observator cultural, ediția 2023, la categoria Proză
Roman nominalizat la Premiul Leibniz pentru Proză, acordat de Societatea Leibniz din România, ediția 2023
Ediţia a II-a, cu mici completări şi un dosar de presă
„Gabriela Adameșteanu e, aproape prin excelență, romancieră a actualității. Romanele ei sunt plasate în contemporaneitatea imediată, confruntându-se cu problematica socială la zi, în care acțiunea epică se încheie în chiar ziua apariției cărții. Gabriela n-are nevoie de mult spațiu epic pentru a da identitate unui personaj. Potențialul epic al romanului e intensificat prin destine prinse în chihlimbar și inserate în clasoarele biografice. De un roman-reper e vorba, cu siguranță.” (Al. Cistelecan)
„Voci la distanță este o meditație narativă despre puterea Istoriei de a schimba viețile omenești. Autoarea este interesată să exploreze o multitudine de teme, nu în ultimul rând feminitatea în toate ipostazele ei: femeia tânără și cea aflată în pragul bătrâneții, femeia înșelată și cea care înșală, bolnava fără speranță și cea care o îngrijește etc. Se întrevede, în subtext, o altă temă, cea a vinovăției pe care o resimt deopotrivă părinții și copiii.” (Carmen Mușat)
„Poate cea mai pregnantă trăsătură a scrisului Gabrielei Adameșteanu o reprezintă naturalețea. O acută senzație de viață te izbește și la lectura celui mai recent roman. Voci la distanță prezintă portretul din cioburi al unei Românii nefardate. Un roman al singurătății și al memoriei. Unul tulburător.” (Gabriela Gheorghișor)
„Voci la distanță e probabil cea mai bună carte publicată după Revoluție a autoarei. E o carte a familiei, dar și o carte politică. Povestea Castelului aduce în discuție o mitologie creată în jurul familiei Ceaușescu în anii ’80 și câteva personaje enigmatice, care servesc la creionarea finalului cvasiparabolic. O carte tandră prin ricoșeu.” (Mirela Nagâț)
„Aparenta răceală în judecarea istoriei, abilitatea de a nu face un proces, ci o analiză plasează romanul printre puținele opere literare care cred că vor supraviețui probei timpului și vor rămâne să dea mărturie despre o epocă. Nu în ultimul rând, Voci la distanță este un roman despre emigrație și imigrație, tema sau supratema dragă Gabrielei Adameșteanu. Lumea migrației și emigrației este până la urmă lumea prezentului României. O lume în care mai există și o altă emigrare. Cea în trecutul interior. Între eurile diferitelor vârste se leagă firele comunicării la distanță, precum între rudele și prietenii izolați la distanță de continente.” (Victor Cubleșan)
„De la Ceaușescu la Mineriade, de la migrație la pandemie, de la comunism la capitalism: niciun element nu se decantează în roman. Acest lucru se datorează modului în care autoarea relativizează istoria. Nu există tușe moralizatoare, nici puseuri sentimentale. La fel cum Flori Trif s-a reorientat în deceniile postcomuniste, toate celelalte personaje s-au descurcat cum au putut. Vocile lor de la distanță oferă o retrospectivă umilă, dar grăitoare a istoriei recente.” (Mihnea Bâlici)
- An apariție
- 2023
- Lună apariție
- 11
- Număr pagini
- 328
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 130x200
Despre autori
Gabriela ADAMEŞTEANU s‑a născut în 2 aprilie 1942 la Târgu Ocna, intr‑o familie de intelectuali (Ion Adameşteanu, creator al şcolii româneşti de patologie medicală veterinară, reputatul arheolog italian Dinu Adameşteanu, cunoscutul chirurg Cornel Adameșteanu sunt unchii săi). Tatăl, un pasionat profesor de istorie, i‑a orientat interesul spre disciplinele umaniste. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română, Universitatea Bucureşti, în 1965. A fost redactor la Editura Enciclopedică (1965‑1984) şi lector la Cartea Românească (1985‑1989). A condus revista 22 a Grupului pentru Dialog Social (1991‑2005) şi apoi suplimentul ei literar, Bucureştiul Cultural (2005‑2013). A primit Premiul Hellman‑Hammett pentru curaj în jurnalism atribuit de Human Rights Watch (2002) şi titlul Chevalier de L’Ordre des Arts et des Lettres (2013). A fost vicepreşedintă (2000‑2004) şi preşedintă (2004‑2006) a Centrului PEN Român. Operele ei literare au fost distinse cu numeroase premii, au fost publicate la edituri străine prestigioase (Gallimard, Acantilado, Penguin Random House, Aufbau etc.) din 18 ţări și au primit cronici elogioase în mari publicații internaționale (Le Monde, Frankfurter Allgemeine Zeitung, El País etc.).
Credit foto: Barna Nemethi