978-973-46-2607-6
978-973-46-2608-3
2012
Gellu Naum, unul dintre cei mai importanți poeți români, se bucură astăzi de un mare prestigiu în țară și în străinătate. S-a născut pe 1 august 1915 la București. A studiat filozofia la București și la Sorbona, unde începe un doctorat despre Pierre Abélard. Prin intermediul lui Victor Brauner intră în contact cu André Breton și cu grupul suprarealist francez. În 1941, împreună cu Gherasim Luca, D. Trost, Paul Păun și Virgil Teodorescu, constituie grupul suprarealist român, a cărui activitate, deosebit de intensă în anii 1945-1947, îl va face pe André Breton să afirme: „Centrul lumii s-a mutat la București”. După instalarea regimului comunist, în decembrie 1947, grupul se destramă. Gellu Naum va reveni cu un volum de poezie suprarealistă abia după 20 de ani. În tot acest timp își cîștigă existența din traduceri (Diderot, Stendhal, Jules Verne, Kafka, Julien Gracq, René Char, Samuel Beckett etc.). Trăiește la București și la Comana, unde se retrage, mai ales vara, împreună cu soția sa Lygia, cu care se căsătorise în 1946 și care va deveni protagonista romanului Zenobia, publicat în 1985. Opera sa este tradusă în întreaga lume. În 2006 apare primul volum, Pohesie, din ediția Opere Gellu Naum în limba germană, la Editura Urs Engeler (traducători și îngrijitori de ediție: Oskar Pastior și Ernest Wichner). Se stinge din viață pe 29 septembrie 2001, la București.
De același autor, la Editura Polirom au apărut Despre identic și felurit (antologie, 2004), Opere I. Poezii (2011), Opere II. Proză (2012), Opere III. Teatru (2014) și Zenobia (2014, 2018).
