- ISBN
- 978-973-46-1277-2
- An apariție
- 2009
- Lună apariție
- 3
- Număr pagini
- 408
- Tip ediție
- cartonată
- Format
- 130x200
- Colecție
- FICTION LTD
- Domenii
„Buzura are in spate o opera masiva, puternica estetic, si cine vrea sa judece contributia generatiei ’60 si, in genere, forta si valoarea literaturii române postbelice nu poate sa faca abstractie de epica lui. Este, nu am indoiala, un mare scriitor. Un scriitor pe linia realistilor ardeleni (Slavici, Rebreanu, Pavel Dan), atent la miscarile obscure ale individului si, totodata, atent, foarte atent la destinul si psihologia noilor categorii sociale...” (Eugen Simion)
„Nimeni pina la Augustin Buzura si nici dupa el nu a sondat atit de adinc si cu atita curaj estetic abisurile si amploarea ravagiilor dedublarii si ambivalentei fiintei intr-o lume ea insasi purtind pecetea unei psihopatii generalizate.” (Mircea Iorgulescu)
„Augustin Buzura este Augustin Buzura cel dintotdeauna, grav si lucid – grav pina la patetism si lucid pina la sarcasm.” (Alex Stefanescu)
- An apariție
- 2009
- Lună apariție
- 3
- Număr pagini
- 408
- Tip ediție
- cartonată
- Format
- 130x200
Despre autori
Augustin Buzura (1938-2017) a făcut studii de medicină generală la Cluj, specializîndu-se în psihiatrie. În 1963 debutează la Bucureşti cu volumul de povestiri Capul Bunei Speranţe. În 1964 renunţă la profesia de medic, devenind secretar de redacţie la revista Tribuna. În 1967 publică al doilea volum de povestiri, De ce zboară vulturul, după care începe construcţia unei vaste opere româneşti. Romanele sale Absenţii (1970), Feţele tăcerii (1974), Orgolii (1977), Vocile nopţii (1980), Refugii (1984) şi Drumul cenuşii (1992) au înfruntat cenzura comunistă, aducîndu-i autorului celebritatea, simpatia şi solidaritatea din partea cititorilor. Recviem pentru nebuni şi bestii (1999) este romanul societăţii româneşti de tranziţie, pe care Augustin Buzura o observa cu aceeaşi nepărtinitoare vigilenţă. Toate romanele sale au cunoscut nenumărate ediţii în ţară şi în străinătate, autorul fiind răsplătit cu numeroase premii. A exersat şi alte genuri literare, cum ar fi eseul (Bloc notes, 1981) şi memoriile (Tentaţia risipirii, 2003). În 2003 publica Teroarea iluziei. Convorbiri cu Crisula Ştefănescu. Numele său este legat şi de publicistica românească. În afară de revista Tribuna, a fost prezent în aproape toate revistele noastre literare, fiind fondatorul mai multor publicaţii apărute sub egida Fundaţiei Culturale Române, al cărei preşedinte a fost pînă în 2003. A fost preşedintele Institutului Cultural Român pînă în ianuarie 2005. În acelaşi an relansează revista Cultura, pe care o conduce în calitate de redactor-şef şi editorialist. Augustin Buzura este Doctor Honoris Causa al Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, membru corespondent al Sudosteuropa Gesellschaft şi membru al Academiei Române, al Academiei Braziliene de Litere şi al Academiei Latinităţii. Pentru anul editorial 2003 i s-a acordat Premiul Opera Omnia, oferit de Uniunea Scriitorilor din România.