in Revista Steaua nr. 11-12

Parcurgerea romanelor sale este o munca, un travaliu care te solicita, dar care e menit sa ofere purificare. Augustin Buzura este ca prozator fascinat de uman si umanitate. Naratiunile sale sint fresce sociale – ample, critice, cu accente de diagnostic si puseuri de satira in cel mai clasic spirit cu putinta – dublate de sondari ale unor psihologii individuale – individul e disecat pina in cele mai intortocheate unghere, cu o privire rece, echilibrata pasionala in obiectivitatea afisata. Solid, nespectaculos in detaliu, dar atent la constructia mare, preocupat de morala, cu un umor invins de seriozitate, cu apetenta fata de burti narative si considerind ca cea mai usoara modalitate de a spune o poveste este de a nu pastra musai firul narativ, Augustin Buzura este un excelent produs al scolii ardelene de proza, chiar in lipsa unei definitii clare a acesteia.