Caiet de cenzor are ca punct de plecare corespondenţa fictivă dintre autoare şi şefa Biroului Documente Secrete din temuta Direcţie Generală a Presei şi Tipăriturilor (Cenzura), care în anii ’70 mergea personal la fabrica de hîrtie să ateste arderea sau tocarea caietelor de cenzori (considerate secrete de stat) şi care, înainte să fugă din ţară în 1974, a sustras unul dintre aceste caiete. Acum, după patruzeci de ani, îl pune la dispoziţia cercetătoarei. Întreaga activitate a unui cenzor – meserie ingrată, despre care era interzis să vorbeşti – este rezumată în acest caiet-jurnal, ce dezvăluie nu doar structurile instituţiei cenzurii, ci şi viaţa de culise, cu frămîntările, revoltele şi culpabilizările celor care decideau soarta cărţilor. Sînt doar cinci luni din viaţa cenzoriţei Filofteia Moldovean, dar atît de dense, încît ne dau imaginea aproape completă a acestei instituţii misterioase. De profesie cititori şi vînători de greşeli ideologice, asaltaţi de sute de manuscrise, de termene drastice de predare şi sancţiuni ameninţătoare, cenzorii îşi pierd identitatea şi, măcinaţi adesea de nevroze şi alte boli, îşi caută vindecarea inclusiv prin scris. „Operele” lor – caietele de cenzor –, autocenzurate sau nu, trebuiau obligatoriu să dispară. Nu s-a păstrat niciun asemenea document în arhive, încît Caietul de cenzor al Lilianei Corobca este reconstituit din cenuşa tuturor la un loc.
Liliana COROBCA (n. 1975, Săseni, Călărași, Republica Moldova) este scriitoare și cercetătoare a cenzurii din regimul comunist. Absolventă a Facultății de Litere a Universității de Stat din Moldova (1997), doctor în filologie la Universitatea din București (2001, cu teza Personajul în romanul românesc interbelic, 2003). A debutat cu romanul Negrissimo (Arc, 2003, 2021; Premiul „Prometheus” pentru debut al revistei România literară, Premiul pentru debut în proză al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova). A mai publicat alte opt romane, traduse sau premiate în spațiul românesc și în străinătate, precum și studiul Controlul cărții. Cenzura literaturii în regimul comunist din România (2014, 2025), nominalizat la premiile revistei Observator cultural și la Premiul PEN România. A editat mai multe volume de documente despre exil, deportare sau cenzură. A coordonat volumele Panorama comunismului în Moldova sovietică (Polirom, 2019; Premiul „Alexandru Boldur” al Fundației Culturale Magazin Istoric), Panorama comunismului în România (Polirom, 2020), Panorama postcomunismului în România (Polirom, 2022), Panorama postcomunismului în Republica Moldova (Institutul Cultural Român, 2024). Romanul Kinderland (Cartea Românească, 2013; Polirom, 2015), distins cu Premiul Radio România Cultural și Premiul Crystal la Festivalul Internațional de la Vilenica, a fost tradus în șase limbi și alte câteva traduceri sunt în curs de apariție.
Credit foto: Alina Băisan
