Emil BRUMARU (1939-2019) este unul dintre cei mai importanţi poeţi români. A debutat în 1970 cu Versuri, volum premiat de Uniunea Scriitorilor din România. Alte volume publicate: Detectivul Arthur (1970), Julien Ospitalierul (1974), Cântece naive (1976), Adio, Robinson Crusoe (1978), Dulapul îndrăgostit (1980), Ruina unui samovar (1983, distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor), Dintr-o scorbură de morcov (1998), Poeme alese. 1959-1998 (2003), Fluturii din pandișpan (2003), Poezii (carte la borcan, 2003), Opera poetică (3 vol., 2005), Submarinul erotic (2005), Cântece de adolescent (2007), Povești erotice românești (volum colectiv, 2007), Ne logodim cu un inel de iarbă (2008), Versuri (2010), Povestea boiernașului de ţară și a fecioarei… (2012), Intelectuali la cratiţă (volum colectiv, 2012), Rezervaţia de îngeri (2013), Sfâșiat de umbra unui înger (2013) și Amintiri din rai (2016). La Editura Polirom a mai publicat volumele Cerșetorul de cafea. Scrisori către Lucian Raicu (2004), Dumnezeu se uită la noi cu binoclul (2006), Basmul Prinţesei Repede-Repede (în colab. cu Veronica D. Niculescu, 2009), Opere I. Julien Ospitalierul (2009), Opere II. Submarinul erotic (2009), Opere III. Cerșetorul de cafea (2012; 2014 în colecţia „Eseuri & confesiuni”), Opere IV. Dumnezeu se uită la noi cu binoclul (2014), Cad castane din castani. Amintiri de ieri și azi (în colab. cu Veronica D. Niculescu, 2014), Opere V. Crepusculul civil de dimineaţă (2015), Opere VI. Ne-ndepărtăm din ce în ce de viaţă… (2020) și Opere VII. La ruinurile galanteriei (2020). Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” (2001) pentru Opera Omnia, Premiul revistei Observator cultural (2011) pentru Opera Omnia, Premiul Președintelui UNITER (2013), Premiul pentru Literatură în cadrul galei „Oamenii Timpului” (2014). Poemele sale au fost incluse în antologii din România, Germania, Franţa și Anglia.
