Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
- ISBN
- 973-681-657-5
- An apariție
- 2004
- Lună apariție
- 10
- Număr pagini
- 192
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 120x185
- Colecție
- EGO-GRAFII
- Domenii
Cuvint inainte de Crisula Stefanescu
Crisula Stefanescu este cea care, in anii ’80, se ocupa la postul de radio Europa Libera de fenomenul de disidenta din cultura, functie ce i-a permis realizarea a numeroase convorbiri secrete cu personalitati din Est care ajungeau in Occident. Teroarea iluziei reprezinta transcrierea unei astfel de convorbiri purtate, in decembrie 1989, la Munchen, intre Crisula Stefanescu si scriitorul Augustin Buzura. Convorbirea dintre cei doi ofera cititorului de astazi repere pentru reconstituirea atmosferei sociale si psihologice a perioadei de imediat dinainte de evenimentele din decembrie ’89. De asemenea, volumul include si un numar impresionant de date din biografia scriitorului, deosebit de importante pentru intelegerea procesului de formare si de creatie a lui Augustin Buzura, adica a unui mare capitol din istoria prozei romanesti postbelice.
Crisula Stefanescu este cea care, in anii ’80, se ocupa la postul de radio Europa Libera de fenomenul de disidenta din cultura, functie ce i-a permis realizarea a numeroase convorbiri secrete cu personalitati din Est care ajungeau in Occident. Teroarea iluziei reprezinta transcrierea unei astfel de convorbiri purtate, in decembrie 1989, la Munchen, intre Crisula Stefanescu si scriitorul Augustin Buzura. Convorbirea dintre cei doi ofera cititorului de astazi repere pentru reconstituirea atmosferei sociale si psihologice a perioadei de imediat dinainte de evenimentele din decembrie ’89. De asemenea, volumul include si un numar impresionant de date din biografia scriitorului, deosebit de importante pentru intelegerea procesului de formare si de creatie a lui Augustin Buzura, adica a unui mare capitol din istoria prozei romanesti postbelice.
- An apariție
- 2004
- Lună apariție
- 10
- Număr pagini
- 192
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 120x185
Fără comentarii
Despre autori
Augustin Buzura (autor)
Augustin Buzura (1938-2017) a făcut studii de medicină generală la Cluj, specializîndu-se în psihiatrie. În 1963 debutează la Bucureşti cu volumul de povestiri Capul Bunei Speranţe. În 1964 renunţă la profesia de medic, devenind secretar de redacţie la revista Tribuna. În 1967 publică al doilea volum de povestiri, De ce zboară vulturul, după care începe construcţia unei vaste opere româneşti. Romanele sale Absenţii (1970), Feţele tăcerii (1974), Orgolii (1977), Vocile nopţii (1980), Refugii (1984) şi Drumul cenuşii (1992) au înfruntat cenzura comunistă, aducîndu-i autorului celebritatea, simpatia şi solidaritatea din partea cititorilor. Recviem pentru nebuni şi bestii (1999) este romanul societăţii româneşti de tranziţie, pe care Augustin Buzura o observa cu aceeaşi nepărtinitoare vigilenţă. Toate romanele sale au cunoscut nenumărate ediţii în ţară şi în străinătate, autorul fiind răsplătit cu numeroase premii. A exersat şi alte genuri literare, cum ar fi eseul (Bloc notes, 1981) şi memoriile (Tentaţia risipirii, 2003). În 2003 publica Teroarea iluziei. Convorbiri cu Crisula Ştefănescu. Numele său este legat şi de publicistica românească. În afară de revista Tribuna, a fost prezent în aproape toate revistele noastre literare, fiind fondatorul mai multor publicaţii apărute sub egida Fundaţiei Culturale Române, al cărei preşedinte a fost pînă în 2003. A fost preşedintele Institutului Cultural Român pînă în ianuarie 2005. În acelaşi an relansează revista Cultura, pe care o conduce în calitate de redactor-şef şi editorialist. Augustin Buzura este Doctor Honoris Causa al Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, membru corespondent al Sudosteuropa Gesellschaft şi membru al Academiei Române, al Academiei Braziliene de Litere şi al Academiei Latinităţii. Pentru anul editorial 2003 i s-a acordat Premiul Opera Omnia, oferit de Uniunea Scriitorilor din România.
Recomandări
Tap to zoom
