in Suplimentul de cultura nr. 419
Aici, in Soldatii, provocarea a fost o miza colaterala, ce m-a interesat a fost sa prind adevarul crud si nud al unei relatii oarecum imposibile si, in egala masura, sa surprind umanitatea devastata a unui personaj lipsit complet de sanse. E un roman despre indivizi, mai exact despre relatia intre doi indivizi – nu despre multimi si grupuri;
Citeste mai multin Suplimentul de cultura nr. 419
E suficient daca spun ca a trecut mult timp de cind n-am mai citit o carte atit de bine scrisa, atit de bine organizata, veridica, dar in acelasi timp atit de emotionanta si atit de provocatoare. La sfirsitul Primului Razboi Mondial, o trauma nationala, de fapt, pan-nationala, se sparge in mii de traume individuale care apoi, ca niste serpi veninos
Citeste mai multin Suplimentul de cultura nr. 419
Schiop are darul portretizarii, dar si o ureche comparabila, in prezent, doar cu a lui Aldulescu. De fapt, cele doua, combinate intr-o simili-sinestezie, sustin stilistic acest roman, alcatuiesc carnea care se asaza perfect pe constructia aceea apocaliptica despre care vorbeam. Constructie apocaliptica pe care o regasim si la Aldulescu: personajele
Citeste mai multpe bookmag.eu
In plus, pe linga toate acestea, exprimate pe un ton direct, dar pe alocuri rascolitor, este vorba despre iubire. Elena semnifica neprevazutul care schimba vieti, inclusiv pe a ei, cu forta unui taifun care scoate din radacini si aproape replanteaza totul, oarecum la intimplare. Este si drama unor personaje extrem, extrem de inteligente, obligate s
Citeste mai multpe bookmag.eu
Romanul scriitoarei Natsuo Kirino pare un mit, in care dramele umanitatii au fost sacralizate, in ciuda framintarilor puternic infipte in profan. Totusi, pentru a le capta interesul si celor sceptici in fata unei fictiuni ancorate in realismul magic, scriitoarea introduce suspansul (a carui tehnica a exersat-o pe vremea cind scria romane politiste)
Citeste mai multin Mesagerul de Bistrita-Nasaud
De mult nu am citit un sir de povestiri atit de frumoase. Un manunchi de povestiri extraordinar de frumoase. Numarul lor, doisprezece, fac un roman. (...) Dupa multa vreme, citeva familii de colonisti s-au stramutat pe Pasunile Raiului, au inaltat garduri si au sadit pomi roditori. Dupa o suta de ani se aflau acolo, pe Pasunile Raiului, douazeci d
Citeste mai multpe constantinpistea.wordpress.ro
Pentru scriitura sa asezata, parca niciodata grabita. Atent la metafore, la destinul uimitor al personajului sau principal, precum si la modul in care introduce tot felul de „secunzi” meniti sa sustina constructia lui Georgian. Pina la urma, desi Georgian trece de la fanatism fata de maresal la rolul de a-i instrui si comanda pe cei car
Citeste mai multin Revista 22 nr. 1235
Ce a fost – Cum a fost imagineaza o maniera dialogala si profunda de a calatori catre miezul unui veac al pasiunilor revolutionare. De la aderarea la partidul comunist in anii de dupa 1944 pina la detasarea de dogma, deceniile de existenta ale Romaniei Populare si mai apoi Socialiste sint reconstituite cu ochiul si mina unui prozator tacitian
Citeste mai multpe literaturadeazi.ro
In cazul celui mai recent roman semnat Adrian Schiop (Soldatii. Poveste din Ferentari), aceasta ambiguitate e, totusi, strict teoretica. In fapt, nici una dintre opiniile la rece si imediate despre carte nu surprinde in totalitate semnificatiile ei. (...) Adrian Schiop are voluptatea detaliului, laolalta cu o vocatie a explicitului care confera an
Citeste mai multpe bookaholic.ro
Ce avem si ce uitam nu e o carte care-ti pune prea multe intrebari, dar este o carte care-ti aduce in fata posibile realitati la care cauti rezolvarea cot la cot cu personajele si care-ti lasa o senzatie de bine, asemenea unui film reusit de Craciun, in care totul se termina cit se poate de previzibil, dar fara sa te plictiseasca nici o secunda.
Citeste mai mult