Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
în revista Orizont, nr. 6, iunie 2023
Evitând abil capcana abordării exhaustive a biografiei omului de stat și de litere într-o colecție menită să popularizeze contribuția unor figuri remarcabile la dezvoltarea culturii române, autoarea Ligia Ruscu își concentrează demersul pe reliefarea personalității lui Dimitrie Cantemir în cinci secvențe-cheie ale parcursului său, prin exploatarea suprapunerilor dintre micro- și macro-narațiunile istorice. Alegerea inspirată și dispunerea în pagină a acestor secvențe trădează o cunoaștere minuțioasă a biografiei și operei lui Cantemir și o atentă cumpănire a episoadelor revelatorii pentru creionarea unui portret de impact, adesea desprins nu din secvențele de manual de istorie, ci din cotloanele biografice mai puțin cunoscute ale domnului Moldovei.
Citeste mai multpe catavencii.ro, 30 iunie 2023
Pentru a pricepe viața lui Cehov cu multele sale stranietăți și fixații doar un rus s-ar putea descurca, fără să bată câmpii. Henri Troyat, scriitor francez născut în Rusia, care combină fericit rigoarea occidentală cu talentul de a povesti al rușilor, e – cred – cel mai acătării autor dintre nenumărații care și-au încercat puterile cu viața și opera lui Anton Pavlovici. Troyat a scris romane scurte, cu un talent peste medie, dar a fost de-a dreptul genial ca autor de vieți ale marilor ruși (…) a cărui carte, monumentală epic, despre genialitatea răzbătător-fragilă a lui Cehov, are și tulburătoarea putere de sugestie din povestirile și din piesele de teatru ale marelui său personaj.
Citeste mai multSüddeutsche Zeitung
Exilul, pentru Manea, este o măsură a distanței față de mormântul mamei, dar este și o poziție legată de consecvențele unei cariere literare în care noțiuni precum exil, limbă, întoarcere și amintire sunt mereu rearanjate. O literatură care se împotrivește minciunii și fricii, aparținând puținelor adevăruri sigure. Aceasta este lumea în care protagonistul și povestitorul se pierd, speriați de realitate, aceeași realitate care ne sperie și pe noi.
Citeste mai mult
Epoca liderului cu mână de fier de Gideon Rachman: dezbatere la Librăria Humanitas de la Cișmigiu
Miercuri, 5 iulie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul Epoca liderului cu mână de fier de Gideon Rachman, publicat de curând la Editura Polirom, traducere din limba engleză de Dan Bălănescu. Vor lua cuvântul: Armand Goșu Radu Carp Va modera: Magda Grădinaru „Edificatoare şi terifiantă. O lectură obligatorie.” (Peter Frankopan) Din anii 2000, ascensiunea liderilor de mână forte a devenit o caracteristică principală a politicii globale. Epoca liderului cu mână de fier a început cu venirea la putere a lui Vladimir Putin în Rusia. În SUA, deşi a pierdut alegerile din 2020, Donald Trump continuă să fie influent. Prin Xi Jinping şi Narendra Modi, China şi India, superputerile emergente ale secolului XXI, au căzut amândouă pradă politicii autoritare. La graniţa estică a Uniunii Europene, Turcia are în frunte un lider de factură similară. Iar prin Viktor Orbán şi Jarosław Kaczyński, stilul autoritar în politică şi-a făcut intrarea şi în UE. În America de Sud, Jair Bolsonaro şi Andrés Manuel López Obrador, deşi sunt de culori politice complet diferite, se încadrează amândoi în şablonul liderului autoritar.
Citeste mai multîn România literară nr. 27
Se poate spune, fără emfază și schimbând ceea ce este de schimbat, că Marta Petreu a făcut pentru Blaga ce a făcut G. Călinescu pentru Eminescu. Adică l-a coborât din cerul obscur al legendei și fabulațiilor, în care Blaga era văzut ca o icoană (simbolizând adică niște valori generice cu care mai ales interpreții săi se identificau), redându-I statutul de creator viu și, vorba lui Nichita Stănescu, „îmbrăcat în ștofă“. Cu alte cuvinte, i-a identificat sursele – multe, nemărturisite de Blaga –, a identificat și descris principiile formative ale operei, ne-a devoalat metoda blagiană și, în cele din urmă, ne-a oferit un portret verosimil al unuia dintre puținii filosofi români relevanți. Un portret, subliniez, nu o icoană: un portret în mișcare, nelipsit de contradicții, de frivolități și slăbiciuni, și tocmai de aceea mult mai interesant și autentic.
Citeste mai multîn Suplimentul de cultură, nr. 817, 26 iunie 2023
Cele opt texte de non-ficțiune culese și incluse în acest volum compun o remarcabilă călătorie prin regiuni diferite, prin momente diferite ale vieții, prin inima unor meserii pe care le prelua cu o bucurie de copil, cu o curiozitate în fața vieții care îl arunca din nou și din nou înainte. Va ajunge, treptat, spre finalul acestor însemnări, să fie din ce în ce mai umil în fața creației, să se lase cucerit de frumusețea vieții, dovedind cu fiecare nouă călătorie că ceea ce inima sa înregistrează este doar splendoarea care îl cucerește și care, inevitabil, îl transformă. (…) Kerouac nu poate fi citit azi decât în cheia unui prezent infinit, a unui spirit liber care a ales, în permanență, bucuria unui nou început, exaltarea în fața unei noi pagini goale, prima clipă de dinaintea unui nou roman. Fără etichete, el însuși un om lipsit de prejudecăți, Kerouac a reușit, fără să-și propună, un unic și remarcabil jurnal de călătorie.
Citeste mai multpe citestema.ro, 25 iunie 2023
Apărută în colecția JUNIOR a Editurii Polirom, cartea Motanul chinez își va cuceri cititorii indiferent de vârstă. Cu ilustrații de Elena Lot Vlad, povestea ne poartă de-a lungul unei călătorii care vine la pachet cu aventură, lecții de curaj, onestitate și căutarea unui adevăr dincolo de ceea ce doar auzim despre lume. Motanul chinez trăiește, în forma sa autentică, un curaj deplin și ne inspiră, mai departe, să-i semănăm.
Citeste mai multîn revista Timpul, nr. 27, 22 iunie 2023
Cartea nu se bagă în profunzimi de tip „teoria chibritului”, nu aflăm dacă Vasilică este capabil de analiză și auto-analiză, dacă este conștient de efectele deciziilor lui. Autoarea ne refuză accesul în mintea lui Vasilică și poate bine face (n-am de unde să știu); în schimb, ne oferă acces la propria ei minte, și de-acolo realizăm prăpădul făcut de Vasilică. Da, Hărți dă seama de structura generală a volumului, dar abia din capitolul Ultimul tată își poate face cititorul o părere despre cum se construiește singurătatea unei adolescente fără tată. Decât un tată ca Vasilică, mai bine un tată mort și îngropat de mulți ani, înainte să apuce să facă tot pustiul pe care-l face. Dar asta e, că Vasilică trăiește prea mult. Mult prea mult. <
Citeste mai multîn revista Timpul, nr. 27, 22 iunie 2023
Între martie 1995 și ianuarie 1996, Carlo Maria Martini, cardinal al Bisericii Catolice, și Umberto Eco, arhicunoscutul semiotician, filosof și scriitor, au purtat un dialog epistolar la inițiativa unei reviste din Italia, apărut sub titlul sugestiv În ce cred cei care nu cred? Cardinalul și filosoful dovedesc că problemele esențiale ale omului nu sunt nici exclusiv religioase, nici pur și simplu laice. Din perspective diferite, cei doi meditează asupra unor probleme care ne interesează pe toți.
Citeste mai multpe filologisme.ro, 19 iunie 2023
Cu un vădit talent literar, autorul se folosește de cronistica arăbească pentru a țese intrigi și a menține suspansul. Cu sufletul la gură, aflăm cum expediția francă a Primei Cruciade străbate Asia Mică și Levantul. Dezbinarea politică care domnește în sânul lumii arabe este explicată pe larg și înțelegem, astfel, atât succesul cruciaților, cât și motivul pentru care riposta principilor musulmani a fost atât de slabă. Cartea strălucește mai ales în a reliefa importanța a doi mari monarhi arabi ai secolului al XII-lea, Nur al-Din și Salah-al-Din (Saladin), cei care conduc ample campanii de recucerire împotriva franj-ilor. Portretele fizice și morale ale celor doi, construcția minuțioasă a carierelor lor, sondarea planurilor, intențiilor și mentalităților acestora sunt toate elemente care dau carnație unei narațiuni care ar poate risca uneori să devină prea scheletică.
Citeste mai mult