pe citestema.ro, 14 iulie 2023
O poveste despre fantastica putere a omului de adaptare la nou, la un nou urât, uneori oribil şi greu de dus (descrierea convoaielor de refugiați sau amănuntele minuțioase ale schimbărilor generate de trecerea la comunism sunt de un realism dramatic, adevărate mostre de istorie autentică, scriitoarea excelând în documentare, pornind de la fotografii – pentru care are un adevărat cult – până la orice formă de document scris, riguros analizat şi perfect integrat în fluxul narativ). Este şi o carte care tratează conceptul de traumă transgenereraţională – neamurile trag după ele problemele strămoşilor, transmiţându-le mai departe. Stilul este extrem de bogat în detalii ce fac scenele şi personajele vii, le vedem acolo, în faţa noastră, le auzim vorbind neaoş, specific locului şi vremii, păstrând tuşele mediului din care provin, conturând o lume veridică, ale cărei bucurii, dureri sau revelaţii le percepi cu toate simţurile.
Citeste mai multpe blog.libris.ro, 14 iulie 2023
Dacă vreți senzații tari și ați mai citit romane de Chuck Palahniuk, Inventarea sunetului nu vă va dezamăgi. Dacă nu l-ați descoperit încă, dar vreți o lectură provocatoare de vacanță, care să fie ca o tură într-un rollercoaster, încercați ultimul roman semnat de Chuck Palahniuk.
Citeste mai multpe blog.libris.ro, 12 iulie 2023
Psihopatologie, persoană și cultură este o colecție de articole/eseuri pe care autorul le-a publicat în ultimii zece ani și care se adresează deopotrivă specialiștilor în sănătate mintală, dar și publicului larg. Apelând la exemple din literatură, filosofie, antrenând și o perspectivă fenomenologică, Mircea Lăzărescu elaborează reflecții interesante care intersectează felul steril, clinic în care înțelegem astăzi o parte a tulburărilor mintale (după manuale de diagnostic care selectează expresia anumitor manifestări considerate patologice), cu felul în care au fost ele prezente sau oglindite în istorie/artă, explorând și ipoteze legate de rolul acestor adaptativ cultural, nu doar pur evolutionist, în sens biologic.
Citeste mai multîn Suplimentul de cultură, nr. 819, 10 iulie 2023
Dacă mii de volume din lumea întreagă s-ar putea comprima în doar zece texte, atunci acestea ar fi cele care ar extrage din fiecare tot ceea ce ar trebui să ajungă în inima celor ce au uneori puterea de a schimba cursul unei țări întregi, de a arunca în haos și spre pieire viețile a zeci de milioane de oameni. Inamicul e testamentul pe care Erich Maria Remarque îl lasă celor care îi urmează, e scrisoarea sa de dragoste pentru tot ceea ce viața i-a oferit înainte ca războiul să îi răpească din nou totul vreme de câțiva ani. Dacă s-a salvat prin scris, a făcut-o pentru a ne salva și pe noi mai departe, pentru a ne aminti că binele nu este niciodată în întregime distrus și că oricând poate fi recuperat din întuneric.
Citeste mai multpe filme-carti.ro, 10 iulie 2023
În dialogurile sale cu Mihaela Udrescu, arheologul Petre Alexandrescu vorbește despre copilăria și adolescența din timpul războiului, dar și despre rezistența arheologilor români în fața directivelor PCR din anii 1950-1980, despre dificultățile stabilirii unui dialog cu istoricii occidentali și perioada în care a condus Institutul de Arheologie, iar pe parcurs sunt evocate figuri și întâmplări ce schițează atât istoria omului care a fost Petre Alexandrescu, cât și a întregii țări. (…) Am citit cu mare plăcere aici și despre băi cu frunze de nuc, adunat de caise moi și parfumate, reforma învățământului din 1948, viața orașului în care locuiesc pe vremea când nu multe străzi și clădiri emblematice de azi nu existau, arhitecți care au proiectat clădiri emblematice din București, viața de după cel de-al Doilea Război Mondial, studenția din anii ’50, instalarea comunismului, ucenicia în arheologie la Tariverde sau călătoria la Princeton. Sunt foarte multe lucruri interesante de descoperit în Continentul scufundat, sunt și ani pe care mulți dintre noi nu i-am trăit, dar despre care putem citi cu încântare sau cu ochi critic atunci când vine vorba despre comunism.
Citeste mai multla radiohit.ro, 10 iulie 2023
Este o carte care cere interacțiune pentru că am avut bucuria ca după șapte ani în Provence, să vină foarte multă lume, cunoscuți și necunoscuți în zonă. M-am întâlnit cu unii, unii au venit cu cartea să le dau autograf, sunt oameni care au descoperit. E o carte a mărturisirilor. Din ea, eu nu am vrut să par un tip care știe tot, ci dimpotrivă, un tip care află, întreabă și împărtășește mai departe ceea ce a aflat.
Citeste mai multpe filologisme.ro, 9 iulie 2023
Viața de adult a lui Charles Bukowski nu a fost una ușoară, cum la fel nu a fost nici copilăria sau adolescența sa, acesta confruntându-se cu diverse probleme în familie și cu dependența de alcool. Așa cum afirmă chiar el, a muncit ca muncitor necalificat până la vârsta de 50 de ani, însă în tot acest timp a continuat să scrie. Ce rămâne după lectura acestui volum, poate mai mult decât orice altceva, este legătura puternică dintre scriitorul Charles Bukowski și omul Charles Bukowski. Fiindcă Charles Bukowski a scris din adâncul fibrelor sale, indiferent de context, și poate că aceasta l-a transformat într-un autor cu zeci de creații impresionante.
Citeste mai multpe booknation.ro, 7 iulie 2023
În 1962 regulile și așteptările din partea societății erau altele. Dar nu toată lumea făcea cum se cuvenea și cum s-ar fi așteptat din partea celorlalți. Așa că de ce doi tineri inteligenți, care se iubeau sincer, au putut ajunge într-un asemenea impas. Începutul lor, prima zi și prima noapte de la nuntă, a însemnat pentru ei sfârșitul. Deciziile pe care le iau Florence și Edward în acea seară în camera de hotel și apoi pe plajă vor avea ecouri pe tot parcursul vieții lor. Ian McEwan creează prin proza lui bogată și însuflețită povestea a două vieți transformate pentru totdeauna de cuvinte nespuse și de gesturi nefăcute. O recomand cu căldură!
Citeste mai multpe booknation.ro, 7 iulie 2023
Cartea de eseuri Cum să rămâi lucid într-o epocă a dezbinării ne relatează din punctul de vedere al autoarei ce putem face pentru a ne păstra sănătatea mintală. În această bucată de text care nu se întinde pe mai mult de 112 pagini Elif Shafak pledează pentru optimism și omenie. Autoarea ne pune în față propriile sale amintiri și păreri prin mici istorisiri reale și profunde care ne pot face să ne susținem reciproc, fără ură și judecată. Pe tot parcursul cărții, ea ne dezvăluie cum a fi diferit și a pune sub semnul întrebării faptele și ideile, ne poate ajuta să rămânem pe linia de plutire, fără a ne zăpăci și înfricoșa de evenimentele care ne iau prin surprindere. A ne susține unii pe alții și a ne asculta sincer poate duce la democrație, empatie și credință din nou în omenire și într-un viitor mai luminos.
Citeste mai multîn Formula AS, nr. 1574, 7 iulie 2023
Când a scris Capitularea, în 1965 – o satiră socială a burgheziei pariziene bogate – romanciera era încă departe de ruina materială (din cauza proceselor cu Fiscul) şi fizică (din cauza exceselor) care nu-i mai lăsaseră nimic, decât datorii de peste un milion de euro, din câştigurile imense de pe urma cărţilor ei. Cum îi plăceau şi în viaţa reală cocktailurile, şi în Capitularea diluează licorile tari cu siropuri sentimentale acrişoare sau amărui, burlescul şi comicul rezultând din diferenţele între realitate şi modul în care e interpretată de personaje. <
Citeste mai mult