în Suplimentul de cultură, nr. 872
În romanul Vârsta fragilă, scriitura Donatelei Di Pietrantonio este simplă, fluidă, aparent rece, crescând astfel gradul de verosimilitate și empatia cititorului acestei povești în care se împletesc dureri înăbușite, frici, tăceri vinovate, dorințe neexprimate, căderi, pierderi și dificultatea propriei deveniri, posibilă totuși.
Citeste mai mult
TOP VÂNZĂRI POLIROM LA GAUDEAMUS 2024
Editura Polirom a participat la Gaudeamus 2024 cu aproximativ 1200 de titluri. Majoritatea noutăților au fost prezentate în cadrul evenimentelor de la târg. TOP 10 GENERAL Haruki Murakami, Oraşul şi zidurile sale incerte Yuval Noah Harari, Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA Tracy Chevalier, Sticlăreasa Paul Cornea, Jurnal (1933-2017) Vasile Ernu, Generația canibală Elif Shafak, Insula copacilor dispăruți și Ion-Ovidiu Pânișoară, Sorin Cristea (coordonatori), Manual de pedagogie pentru profesori Dorina Rusu, Constantin Tănase. Un om serios Andrei Gorzo, Ce am învăţat de la Graham Greene. O istorie de familie Mihaela Miroiu, Avem loc unii de alții? Democratizare și feminism Ana Maria Sandu, Salvatorii
Citeste mai multîn Cațavencii
Amestecând lucruri știute și povești uitate sau evitate diplomatic, această istorie a granițelor lumii e de o ingeniozitate de multe ori scăpărătoare. Aici descoperi cât de utile pot fi ironia și umorul absurd în reevaluarea trecutului și în cercetarea nisipurilor mișcătoare ale prezentului.
Citeste mai multîn dialog cu Jovi ENE pe filme-carti.ro
Dacă Sandra nu ar fi fost atât de frumoasă, ar fi fost în viață acum. Frumusețea ei a pierdut-o. Dar vorbind despre ea, eu vorbesc de fapt în carte despre o perioadă din istoria Spaniei, așa-numita perioadă a tranziției, o perioadă sordidă dacă stăm să ne gândim bine, chiar dacă în mod obișnuit a fost idealizată, dar au fost mulți morți, a fost o represiune a poliției în perioada respectivă și multe alte hibe despre care se vorbește mai puțin. (…) Este o parte importantă de autobiografie în această carte, pentru că eu întrețes amănunte autobiografice cu ceea ce i se întâmplă Sandrei. Pentru că asta fac în ultimele romane, întrețes realitate cu ficțiune și fac să se întrepătrundă personajele din viața reală cu cele pe care le inventez. Dar în acest roman este autoficțiune și personaje reale. Adică ceea ce povestesc despre mine este adevărat, din punctul meu de vedere.
Citeste mai multîn dialog cu Jovi ENE pe filme-carti.ro
La început, mi-am dorit doar să povestesc tragedia acestei familii Mladic, pentru că mi s-a părut foarte puternic apropiată de tragedia greacă, mi s-a părut un conflict foarte puternic datorită faptului că toate indiciile duc la ideea că actul fetei a avut cauzalitate comportamentul tatălui și ceea ce făcea tatăl. Credeam că în câteva luni o să scriu o nuvelă. Dar din cauză că am înțeles destul de repede că această tragedie personală nu avea cum să fie dezlegată, desprinsă de tragedia colectivă, că trebuia să mă documentez și să caut informațiile cu mult timp înainte, cu sute de ani chiar, astfel încât să înțeleg ceea ce se întâmplă acolo și să înțeleg tragedia colectivă din Iugoslavia. Și am tras concluzia foarte fermă că se putea înțelege ceea ce i s-a întâmplat Anei doar înțelegând trecutul acelei țări și tot ce se întâmplase de-a lungul istoriei. De aceea, am creat, am inventat această structură, care alternează capitolele despre Ana cu galeriile eroilor, care sunt povestite de o voce ironică a unui personaj care intervine el însuși în poveste, acest Danilo Papo.
Citeste mai multpe cronicilerai.blogspot.ro
Ceea ce mi-a atras atenția la aceste două eseuri este tonul ferm, bătăios, legalist, care răzbate din fiecare paragraf. Ceea ce mă face să cred că N. Steinhardt, și dacă nu s-ar fi convertit la creștinism, ar fi devenit cu siguranță un iudeu înflăcărat, care să lupte pentru religia sa și pentru renașterea cultului iudaic din România, indiferent de vicisitudinile istoriei. Este cea mai bună dovadă a faptului că el a fost dintotdeuna un homo religiosum în cel mai adevărat sens al expresiei, că avea fiorul mistic în sânge.
Citeste mai multpe scena9.ro
Gorzo e un critic de film afurisit, dar în cartea asta, un memoir, își construiește poziția cea mai vulnerabilă pe care s-a situat vreodată. E simultan o carte despre biografia contorsionată a tatălui său și o autobiografie care reflectează asupra umbrelor lăsate de acesta; dar și un eseu foarte personal asupra romanelor lui Graham Greene. Nu e o scriere motivațională, e tot ce poate fi mai anti-. E o carte melancolică și profundă, care lucrează cu emoții complexe, o carte cum nu am mai găsit în literatura română. Nu în ultimul rând, e de o actualitate pe care nu o presimțisem la adevăratele proporții în urmă cu câteva luni, când am citit-o prima dată.
Citeste mai multîn Dilema, nr. 40
Opera lui Steinhardt, pentru a conchide, nu a fost nicicând mai vie. Numeroase grile de lectură, dintre cele mai diverse (juridică, psihologică, istorico-literară, estetică, ideologică, filosofică, sociologică, genologică etc.), îşi provoacă şi îndeamnă cititorii ori cercetătorii, de-a lungul celor 22 de volume ale integralei.
Citeste mai multîn Dilema, nr. 40
Nu doar sfaturile practice despre cum trebuie să supravieţuiască un deţinut anchetelor politice ale organului represiv, truvabile în Jurnalul fericirii, ci întreaga carte – faptul că ea există – reprezintă un triumf în sine, o mărturie – poate singura de acest gen – ca o răzbunare a destinului membrilor lotului „Noica – Pillat”, pe care regimul nu doar că îi întemniţează pe nedrept, ci şi caută a-i reduce la tăcere, odată cu graţierea generală din 1964.
Citeste mai mult
Adriana Babeți, Bogdan-Alexandru Stănescu, Emil Păun și Iordan-Gheorghe Bărbulescu, laureați ai Premiilor Academiei Române
Astăzi, 4 decembrie, ora 10.00, în Aula Academiei, a avut loc ceremonia de decernare a Premiilor Academiei Române pentru anul 2022. Adriana Babeți, Bogdan-Alexandru Stănescu, Emil Păun și Iordan-Gheorghe Bărbulescu sunt autorii Polirom laureați la această ediție.
Citeste mai mult