Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
pe booknation.ro
În Lecții, trecutul și prezentul copilului și adultului merg mână în mână cu peste optzeci de ani de istorie mondială. Evenimentele importante ce guvernează lumea au ecouri largi și devin ancore sau chiar triggere pentru acțiunile și drama individuală ajungând să marcheze existența pe termen lung a personajului principal. Pornim pe un drum lung în căutarea unor răspunsuri pentru a înțelege ce-a generat lipsa de ambiție și de competitivitate într-un om, o călătorie istorică prin lumea gândurilor interioare ale unui boomer nesigur pe propria persoană, apatic și, deși interesat doar de propria plăcere, setat parcă să experimenteze numai eșecul amoros.
Citeste mai multîn Cațavencii
Pariez că cititorii cărora le plac povestirile cu poantă finală se vor simți frustrați de sfârșitul majorității textelor lui R.M. Unii ar putea spune chiar că prozele astea se termină în „coadă de pește”, fiindcă le lipsește întorsătura din final, aceea care închide povestirile în format clasic. Cei ce au oarece pretenții teoretice vor spune că e vorba despre povestiri cu final deschis. De fapt, ceea ce vor să zică povestitorii lui Murakami nu e o întâmplare anume, ci ceea ce li se întâmplă lor, fără deznodământ. Relatarea întâmplării se termină cu câteva rânduri înainte de final, în timp ce povestirea se încheie cu aproximarea unui sentiment, a unei stări de la care a pornit totul sau pur și simplu în cheie parodică, spre ușurarea cititorilor care-și rezolvă perplexitățile de lectură cu șperaclul postmodernismului și care de astă dată au nimerit bine, în pasionanta decadență din Tokyo.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1200
„Crush se înscrie în aceeași categorie a romanelor de factură existențială (sau, de ce nu?, existențialistă), cu o estetică neogotică și cu o dimensiune stilistică evocatoare a tensiunii tematice. Reușind să contureze o poveste separată, fără legătură directă cu romanele anterioare, Crush poate fi interpretat totodată și drept un roman decadent al obsesiei, al singurătății și al neputinței închegării legăturilor între oameni, în pofida unor interacțiuni devastatoare. Mai mult decît atît, nu trebuie ignorată nici dimensiunea psihanalitică regăsită în acest roman, care funcționează, de fapt, asemenea unui catalizator al narațiunii (poate și al narativității) și, în esență, guvernează întreaga desfășurare a acțiunii.” [...] Crush, departe de a fi un roman al unei erotism deviant, este un roman al singurătății în pasiune, precum și al iluziei generate de aceasta din urmă, un roman al goliciunii existențiale care nu mai poate fi răscumpărată prin iluzia iubirii.”
Citeste mai multîn Obervator cultural, nr. 1200
E o primă parte dintr-o trilogie proiectată pe fundalul unei Americi care e în plină fierbere, după 1968. O Americă vie, cu bucurii și necazuri ca peste tot. Și totuși. Cu excesele ei, cu misoginism și bigotism religios. Cu Vietnam și mișcări studențești, cu convulsii sociale și discriminări rasiale, cu libertăți sexuale și o contracultură care se naște și se întinde până în zilele noastre. Istoria familiei Hildebrandt, cu nefericiri conjugale și dispute între generații. Povestea unei familii, întinsă pe mai multe generații. Nu prea se înțeleg unii cu alții, fiecare are o altă viziune asupra vieții sale și a celor din preajmă. Gâlcevi, conflicte. O saga de familie din Midwest, din care ies faimoasele seriale de televiziune, într-un oraș ficțional, New Prospect, Illinois.
Citeste mai multîn revista 22
Povestiri din Orient sunt, în mod fundamental, și „călătorii interioare”. Iar mintea autoarei/călătoarei este cu adevărat fastuoasă: pentru că aceasta poate să vadă și istorie, și rafinamentul, și excesul, și austeritatea, și minimalismul, și trecutul încărcat de sens, și viteza „la zi” în care se întâmplă lucrurile în fascinantul Orient. Așa încât, cum ne vor spune și editorii cărții, în fiecare dintre povestirile incluse în această carte și în toate laolaltă, „redescoperim un Orient mai apropiat decât ne-am fi închipuit, căruia îi datorăm atât o bogată moștenire culturală, cât și un izvor nesfârșit de povestiri”.
Citeste mai multîn revista 22
Istoriile și scenariile de viitor ale educației e lucrarea unei minți umaniste și lucide, pentru că nu refuză să vadă adevărul timpurilor prezente, unei minți îngrijorate cu privire la ce se va întâmpla cu educația și, pe cale de consecință, cu umanitatea din noi.
Citeste mai multîn revista 22
Melancolie bine calibrată, un simț acut al istoriei, o artă la purtător evidentă de a povesti, o memorabilă poveste de iubire pe care o trăiește un anonim prins în lanțurile determinate ale Marii Istorii, un mic roman cu un profil până la urmă clasic (Stendhal e una dintre referințele potrivite pentru a pune în relație cartea despre care este vorba aici), sunt numai câteva dintre numeroasele virtuți ale celui mai recent roman al „celui mai siberian dintre academicienii francezi” (aprecierea e din Le Monde), Andreï Makine.
Citeste mai multpe blog.libris.ro
Impresionant la acest roman este densitatea epică și grația narativă cu care Makine reușește să te treacă prin mai multe lumi și mai multe vârste ale protagonistului și ale epocii, în mai puțin de 200 de pagini. Întreg romanul este traversat de un aer nostalgic, melancolic, punctate de construcții stilizate poetic de un autor experimentat. Mi-a plăcut de asemenea și felul în care Makine se folosește de aceleași repere în povestea sa cu rezultate diferite, polivalente: Taia este și prima iubire a protagonistului, cea care îi face trecerea inițiatică spre maturizare, care îi deschide o lume nouă cât se poate de reală (deopotrivă personală, erotică, dar și una socială și intelectuală). Însă tot Taia ajunge să reprezinte un orizont imposibil, absolut, de evadare din timp, într-o altă dimensiunea paradisiacă, un fel de refugiu în fața unei realități crude care taie adânc în carne.
Citeste mai multpe alecart.ro
Încărcat de o anumită blândețe și melancolie, sondând vremelnicia lumii și ceea ce se sustrage aproape miraculos acesteia pentru cel ce are norocul de a avea inima pregătită să primească darul, Calendarul unei vechi iubiri (în traducerea Alexandrei Cozmolici) e, totodată, cronica unor vieți mici într-un timp mare și deloc răbdător, a unor zguduitoare încercări ce au dezrădăcinat și au purtat destinele a nenumărați oameni printre alegeri de tot felul. Nu marea istorie, ci ritmurile firescului sunt prinse de Makine aici și așezate față în față cu câteva clipe desprinse din această exasperantă comedie a viețuirii.
Citeste mai multpe booknation.ro
Sindromul de panică în Orașul Luminilor este o carte remarcabilă și provocatoare, care explorează teme universale precum anxietatea, frica și căutarea sensului într-o lume în derivă. Original și remarcabil, acest roman reprezintă o lectură captivantă pentru cei care sunt dispuși să se lase purtați într-o călătorie emoționantă prin labirintul minții umane. Matei Vișniec demonstrează pe deplin talentul său ca povestitor și observator al condiției umane într-o lume în continuă schimbare.
Citeste mai mult