Volumul Ce văd păsările al debutantei Iulia Gherasim conține paisprezece povestiri, cu subiecte centrate pe câte o întâmplare semnificativă din viața unor personaje feminine (adolescente, studente, tinere la început de carieră, femei mature, prinse în relații cu bărbați imprevizibili). Vocea narativă e cam aceeași, deși Iulia Gherasim are grijă să nu-și topească povestitoarele într-o singură personalitate. Frazele sunt scurte și naturale, fără note false imediat sesizabile. Descrierile implică o remarcabilă economie de mijloace. Iulia Gherasim își surprinde protagoniștii în interacțiune, nu în tablouri statice, iar repertoriul gestual nu se reduce la fumat, așa cum e cazul mult prea des în „neorealismul” autohton. (…) Colecția de proze are un echilibru farmaceutic: puțin suspans, puțin umor, puțin erotism, puțină melancolie. Rareori am întâlnit debutanți cu atâtea deprinderi tehnice.
