Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
pe bookhub.ro
Titlul dezvăluie o parte din lumea romanului – despre sticla de Murano este vorba și despre multe alte lucruri pe care le poți bănui abia după ce ai trecut de primele pagini. Condiția artistului și statutul femeii, istoria Veneției, când adorată, când abandonată, legătura dintre mentalitate și locul viețuirii, asprimea și, mai rar, noblețea firii umane, datoria față de familie, datoria față de tagmă și patrie, dar, mai presus de toate, adaptarea necesară supraviețuirii, toate acestea constituie materia unui roman actual. Sticlăresei nu-i lipsește ritmul, acțiunea este bine condusă pe canalele lagunei, la cârma gondolei aflându-se de multe ori un personaj exotic.
Citeste mai multîn revista Sociologia Românească, vol. 22, nr. 2/2024
Lucrarea lui M. Turda ne invită să privim analitic cauzele interne care au dus la Holocaust. De asemenea, arată cum concepția unei societăți eugenice nu a murit odată cu Holocaustul, ci a continuat în timpul comunismului prin politica pronatalistă, pusă în practică sub forma unei „eugenii nerasiste”. Este o lucrare care contribuie nu doar la cunoașterea unor personalități culturale din perioada interbelică care au avut idei și propuneri eugenice, ci și la justiția socială, la reconcilierea cu trecutul istoric. Nu o reconciliere prin care închidem ochii și spunem „a fost”, fără să înțelegem cum s-au putut întâmpla acele fapte abominabile, ci una care, în lumina faptului că am înțeles, ne îndeamnă să privim cu atenție și critic prezentul.
Citeste mai multpe ancazaharia.ro
Deși profund personală și aparte prin incursiunile în alte vieți și realități – sau poate și tocmai datorită lor -, Abraxas poate fi citit și ca o radiografie a ultimului deceniu al comunismului din România, precum și a primelor decenii de tranziție, dar și ca o călătorie lucidă prin arborele genealogic al personajelor. Bogdan-Alexandru Stănescu este printre puținii scriitori români contemporani pe care îi asociez cu capacitatea incontestabilă de a face grotescul atrăgător tocmai prin faptul că îi arată naturalețea și inevitabilitatea.
Citeste mai multpe bookhub.ro
La fel ca în alte romane, Elif Shafak aduce la lumină o chestiune socială și morală, o tară a unei culturi conservatoare, anume crima de onoare, determinată de înțelegerea îngustă pe care oamenii o au despre rostul femeii și al bărbatului în societate. (…) Pendularea între planurile narative, între momente și locuri în care au loc diversele evenimente, scrisorile, răsturnările de situații contribuie la închegarea unor povești de viață, dar și a identității personajelor, aflate într-o continuă transformare, până la înțelegerea de sine și iertarea din final.
Citeste mai multpe veronica-niculescu.blogspot.com
Radu Vancu scrie, din nou, o carte despre bine și frumusețe. Pe unul dintre cele mai sumbre fundaluri posibile - ale vremurilor groaznice duse, ale vremurilor grele pe care încă le trăim, țese cu migală, prin notațiile sale de zi cu zi, un alt peisaj, detaliat, al vieții care, mai împotmolindu-se, mai luându-și avânt, merge și tot merge înainte. Și cum își ia ea avânt? Hrănindu-se, înainte de toate, cu literatură - personajul principal din cartea asta rămâne literatura. Și hrănindu-se chiar cu viață - viața domestică, paradisul de-acasă. Fericit cine îl are, fericit cine și-l poate construi. Așa cum scrisul vine scriind, și viața vine trăind. Scrii scriind, trăiești trăind. (…) În toată cartea, în toată cartea, Radu Vancu mângâie petice de iarbă din trecutul mai recent sau mai vechi, rămase miraculos în zone altfel betonate. Și tu, cititor atent, nepermis de atașat, le simți atingerea vie în palmă. O carte care m-a tulburat cum puține-au făcut-o în ultima vreme.
Citeste mai multpe blog.carturesti.ro
O surpriză binevenită este și romanul regretatului scriitor și profesor de teoria literaturii, Ovidiu Verdeș, Alte muzici și faze (Polirom). După cum sugerează și titlul noului roman, cartea vine ca o continuare a romanului-cult cu adolescenți în timpul regimului comunist. Mai exact, cum foarte ingenios notează Marius Chivu pe coperta a patra a cărții, romanul este un infraquel, un volum geamăn al celui din anul 2000, deci nu o simplă continuare.
Citeste mai multpe blog.carturesti.ro
Despre o familie formată preponderent din femei scrie și Hanna Bota în Să spui sau să nu spui (Editura Polirom), însă aici avem un personaj-martor bărbat, Alex, care încearcă să-și înțeleagă bunica, mama și mătușa și să depășească cercul strâmt în care a fost prins de acestea, mizând tot pe dezgroparea secretelor de familie.
Citeste mai multpe blog.carturesti.ro
Mai interesant mi s-a părut Memoriile unui indezirabil (Editura Polirom) de Cristian Englert, roman plasat la începuturile regimului, în care Fred Surugiu, un jurnalist care ajunge un soi de ghost writer pentru un lider al Partidului Muncitoresc Român, ajunge în proximitatea cercurilor puterii, într-o poveste captivantă despre culisele politice ale epocii.
Citeste mai multpe blog.carturesti.ro
Dan Sociu scrie un roman în clasica de acum formulă a realismului mizerabilist, cu suita de teme – ratare, sărăcie, alcool – cu care ne-a obișnuit în majoritatea cărților sale de până acum.
Citeste mai multpe blog.carturesti.ro
Tot în zona romanului social se plasează și Regii gunoaielor (Editura Polirom) de Ruxandra Cesereanu. Cu puternice accente satirice, romanul are în centrul său o emisiune de pe un post de televiziune ficțional, TVR Alternativ, intitulată Jos masca!, ce devine prilej pentru a revizita episoadele marcante ale istoriei recente a României postdecembriste.
Citeste mai mult