pe lapunkt.ro
Relatările lui Radu Polizu (sur)prind o Indie care joacă, social și spiritual, pe numeroase registre, în care tradiția (mai bine spus, tradițiile) modelează major prezentul (și, deci, viitorul); e o Indie pe care o simte pas cu pas ca pe o prezență atât de pregnantă încât „în ciuda tuturor eforturilor mele de a descrie o țară fascinantă, cuvintele păreau incapabile să zugrăvească energia spectaculoasă și explozia fenomenală de culori și credințe pe care India le oferă, eclipsând adesea chiar și cea mai cuprinzătoare listă de bijuterii arhitecturale”. E o relatare fascinantă și foarte interesantă, în care totul este scris așa: alert, atent, limpede, cu ochii larg deschiși și, mai mult decât atât, cu ochiul sufletului mereu la pândă bună!
Citeste mai multîn revista 22
Crossroads – „un portret magnific al familiei americane în prag de implozie” -, prima piesă a unei (noi) trilogii americane pe care intenționează să ne-o ofere excepționalul scriitor american.
Citeste mai multBogdan CREȚU, în Observator cultural, nr. 1188
Stela e un roman social. Dar e și unul de familie (care se petrece exact în momentul în care definiția familiei e în joc) și încă unul de dragoste. Pe scurt, e despre felul în care istoria mare, fie ea lipsită de mari evenimente, de mari catastrofe, sufocă viața privată. Și mai e o carte despre victoria bunului-simț. Stela nu se înrăiește. Nu privește cu ură ori invidie către ceilalți. Nu acuză pe nimeni pentru eșecurile ei. Tocmai de aceea nu e un personaj „demonstrative”, purtător de mesaj. E pur și simplu un om simplu și bun. O femeie care privește în urmă și caută ceva doar al ei. Și nu prea găsește. Dar nu regretă nici o clipă că a dat atâta altora. Și mai ales e dispusă să dăruiască și mai mult. Să trăiască pentru ceilalți, așa cum sunt ei. După Fragil, un debut excepțional, Simona Goșu a reușit să revină cu un roman bun, bine construit, care își asumă discret, netendențios provocări dificile, pe care societatea noastră încă nu a reușit să le așeze în zona firescului.
Citeste mai multîn Suplimentul de cultură, nr. 832
Dezbătute intens în revistele literare și alte publicații culturale, romanele lui Christine Angot au același mesaj care nu se dezice și pe care autoarea a reușit să îl redea, de fiecare dată, cu la fel de mult succes și cu la fel de multă forță: literatura nu joacă rolul unui decorator, nu are misiunea de a înfrumuseța răul, ci de a-l aduce în față, de a-l scoate în piața publică și de a ne cere nouă, cititorilor, să-l privim în ochi, să înțelegem forma sa cu adevărat și să alegem dacă trebuie pedepsit.
Citeste mai multSimona GOȘU în dialog cu Dan BURCEA, în Suplimentul de cultură, nr. 832
Pentru plăcerea lecturii, cred că ceea ce rămâne nespus e mai important decât ce alegem să spunem. Am fost atentă cât dezvălui și cât omit din ce știam despre oamenii din carte, ca să-i permit cititorului să descifreze singur povestea, să aibă propria perspectivă și sper că mi-a ieșit.
Citeste mai multDan BURCEA în Suplimentul de cultură, nr. 832
După un debut literar foarte remarcat cu volumul de povestiri Fragil, Simona Goșu revine la editura Polirom cu Stela, un roman ce confirmă, dacă mai era nevoie, talentul său de sensibilă și originală prozatoare. Pitoresc, tandru, colorat, vioi, dar și frământat interior de interogații și regrete abia destăinuite, chipul noii sale eroine se imprimă într-o manieră inconfundabilă pe retina cititorului.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1187
Într-o lume în care toată lumea își dă cu părerea, Armand Goșu chiar știe despre ce e vorba. Și merită să fie ascultat și citit. Cu o bine armată bibliografie, ce se aliniază cu o semnificativă biografie, autorul ne oferă un volum alcătuit din interviuri. Multe luări de poziție pe numeroasele provocări pe care Rusia și Putin însuși le lansează lumii contemporane. Europene, rusești, internaționale, altele privind doar România și Moldova. Interviurile acoperă perioada 2014-2023, o excepție fiind interviul cu Victor Bârsan. (…)
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1187
Scrisori către Taisia de Petru Cimpoeșu, romancier binecunoscut, printre altele, pentru Simion Liftnicul și Celălalt Simion, se compune dintr-o suită de 21 de scrisori adresate femeii iubite, absente. Bătrînul Adrian Doltu își urmează fluxul memoriei pentru a povesti viața sa, a familiei sale și o mare dragoste interzisă. Salturile de la un timp oarecare trecut, de la copilărie și viața de adult, la prezentul bătrîneții sale neputincioase te fac să urmărești povestea ca pe o țesătură în carouri sau ca pe un puzzle. (…)
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1187
Limbă și cultură germană în România (1918-1933) se axează pe o sinteză metodologică extensivă, pentru că, în efortul ei de cuprindere, aceasta își arondează și istoria literară, și istoria socială, și pe cea a ideilor (politice, economice, juridice), și pe cea a mentalităților și chiar și istoria conceptuală, după cum își constituie și aparatul terminologic din scrieri de referință din domeniul sociologiei (Bourdieu, Goffman), al studiilor culturale (Greenblatt, Bhabha, Geertz), al eticii comunicării (Habermas) etc.
Citeste mai multîn Dilema Veche, nr. 1025
Proză fantastică doldora de inserții polițiste și gotice, cu elemente de thriller/horror și de distopie punk, romane precum Ventrilocul lui Corin Braga redefinesc literatura de ficțiune și legăturile ei cu celelalte domenii ale istoriei culturii, în general. Complementare antropologiei pe care o ilustrează organic, ele alcătuiesc portretul unui scriitor deosebit de înzestrat intelectual și fantasmatic.
Citeste mai mult