- ISBN
- 973-681-334-7
- An apariție
- 2004
- Lună apariție
- 12
- Număr pagini
- 624
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 210x295
- Colecție
- BIOS
- Domenii
Cartea abordeaza intreaga problematica a domeniului: structura si functiile materialului genetic, mutatiile si genetica populatiilor; rolul factorilor genetici in producerea bolilor, consultul, explorarea si sfatul genetic; categoriile mari de boli genetice (inclusiv bolile comune ale adultului si cancerul), profilaxia si tratamentul bolilor genetice; problemele si dilemele etice ale geneticii medicale. Lucrarea are un continut modern, bazat pe o documentare la nivelul anului 2003 ce beneficiaza de experienta personala a autorilor si colaboratorilor, mai ales in partea de genetica clinica.
- An apariție
- 2004
- Lună apariție
- 12
- Număr pagini
- 624
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 210x295
Despre autori
Mircea Covic a fost profesor de genetică medicală la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași. Studii la Facultatea de Medicină din Iași (1964) și Facultatea de Biologie din Iași (1971), numeroase specializări în țară și în străinătate (Paris, Lyon, Marseille, Nancy, Leuven). Activitatea practică în domeniul geneticii medicale (medic primar) din Centrul de Genetică Medicală al Spitalului Clinic de Pediatrie „Sf. Maria” din Iași și activitatea de cercetare i-au adus o meritată reputație în domeniu, fiind ales președintele Societății Române de Genetică Medicală (1994-2005) și membru al unor societăți științifice internaționale (ESHG, ISHG, ECA). Domeniile de studiu și de cercetare sunt: cromozomii umani și bolile cromozomiale, genetica clinică, tulburările de reproducere și de sexualizare, anomaliile congenitale și bolile comune ale adultului. A publicat mai multe monografii și cursuri universitare și peste 100 de lucrări științifice. La Editura Polirom a mai publicat, în calitate de coautor, Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) (1999), trei ediții ale tratatului de Genetică medicală (2004, 2011, 2017; Premiul Academiei Române, 2019) și Medicina genomică și bolile comune ale adultului (2020).
Dragoș ȘTEFĂNESCU (n. 1939) a început cariera științifică în laboratorul de genetică al Institutului de Medicină Legală din București și a continuat-o la Institutul de Patologie și Genetică „Victor Babeș”, unde a condus, timp de 15 ani, Departamentul de Genetică Medicală. Între anii 1990 si 1993 a fost director științific al acestui institut. Din 1998 până în 2005 a fost șef al laboratorului de genetică din Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici”, iar din 1999 a devenit profesor de genetică la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș. Este autor al unor cercetări publicate în reviste românești și străine de prestigiu, dintre care amintim: Radiation Research, Experimental Cell Research, Cancer Genetics and Cytogenetics etc., precum și al unor cărți de specialitate și cursuri universitare. Din 1997, este medic primar specialitatea genetică medicală, iar în 1998 a fost ales vicepreședinte al Societății Române de Genetică Medicală și membru al comitetului editorial al revistei Balkan Journal of Medical Genetics. În prezent lucrează la GENETIC-LAB din București.
Ionel SANDOVICI a absolvit Facultatea de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Gr.T. Popa” (1997), unde a primit și titlul de PhD (2006). A urmat studii postdoctorale la Temple University, Philadelphia, USA și la Babraham Institute, Cambridge, UK. Din 2007 a fost cercetător asociat în cadrul Institutului de Științe Metabolice și al Departamentului de Obstetrică și Ginecologie al Universității Cambridge, UK, devenind apoi cercetător principal (2024). A publicat peste 40 de articole științifice în reviste de prestigiu (Human Molecular Genetics; PloS Genetics; PNAS; Diabetologia, Developmental Cell, eLIFE, Cell Metabolism, Nature Communications; Neuron, Nature Metabolism) și capitole de carte. În prezent studiază rolul mecanismelor epigenetice în contextul îmbătrânirii și transmisiei intergeneraționale a bolilor metabolice, precum și mecanismele implicate în comunicarea placentă – mamă – făt în cursul sarcinii.