- ISBN
- 978-973-46-9930-8
- An apariție
- 2024
- Număr pagini
- 200
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 130x200
- Colecție
- BIOGRAFII ROMANȚATE
- Domenii
Anton Pann s-a născut la Sliven, în Bulgaria, în ultimul deceniu al secolului optsprezece. Anul rămâne incert, dar mai multe probe conduc spre un destul de plauzibil 1796. După moartea tatălui, căldărar, familia pleacă la Chișinău. Odată cu 1812, îl vom regăsi la București, unde mama, Tomaida, hotărăște să se refugieze încă o dată din calea războiului. Aici își va începe Anton Pann cariera muzicală, ca psalt în strana mai multor biserici și mai apoi ca profesor de cântări religioase, cu importante contribuții, unele semnificative și azi. Abia spre 1830, la Brașov, sub influența câtorva intelectuali ardeleni, își va descoperi cealaltă vocație, literară: un conglomerat, de fapt, din care nu lipsesc nici adaptările, nici traducerile, nici compilațiile, nici împrumuturile, dar nici originalitatea. Va tipări, așadar, masiv, fără alegere, deopotrivă cărți liturgice și compoziții laice, ale lui și ale altora. Așa se face că un mare număr de proverbe, de povestioare înțelepte și de cântece de lume ni s-au transmis prin mijlocirea lui, iar titluri ca Spitalul amorului ori Povestea vorbii au devenit, ele însele, folclor. Ce nu i se poate nega e uriașul talent de „curatoriere”: a știut mai bine ca oricine în epocă să ia ce-i de luat și dea mai departe. Cu toate controversele, melodia imnului actual al României îi aparține. Amestecată îi e și viața sentimentală, cu trei mariaje dintre care cel de-al doilea intrat în legendă: răpește o tânără călugăriță de la o mănăstire din Vâlcea și fuge cu ea peste munți. Caz complicat. Moare la 2 noiembrie 1854, în București, în cartierul Lucaci.
- An apariție
- 2024
- Număr pagini
- 200
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 130x200
Despre autori
Cosmin CIOTLOȘ (n. 5 mai 1983) este lector dr. habil. la Facultatea de Litere a Universității din București, unde susține cursuri de literatură română modernă și contemporană. Comentează actualitatea editorială în rubrica pe de altă carte din Dilema. A susținut timp de zece ani rubrica de cronică a revistei România literară. A publicat o antologie a poeziei generației optzeci (Nemira, 2015), o ediție adnotată a poemului Levantul de Mircea Cărtărescu (Humanitas, 2016), un eseu detectivistic investigând opera lui Mateiu I. Caragiale, Elementar, dragul meu Rache (Humanitas, 2017) și un eseu despre poezia generației optzeci, Cenaclul de Luni. Viața și opera (Pandora M, 2021), având la origine teza de doctorat. În 2020, a coeditat volumul de studii Harta și Legenda. Mircea Cărtărescu în 22 de lecturi (Editura Muzeul Literaturii Române). A îngrijit de asemenea, în ediții critice cu suport audio volume de Emil Brumaru, Traian T. Coșovei, Dan Sociu și Magda Cârneci. Dintre premiile cu care cărțile sale au fost recompensate, merită amintite: Premiul pentru Critică Literară al Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj (2019), Premiul „I. Negoițescu” al revistei Apostrof (2021) și Premiul pentru Critică și Istorie Literară al revistei Observator cultural (2022).