- ISBN
- 978-973-46-1028-0
- An apariție
- 2008
- Lună apariție
- 5
- Număr pagini
- 400
- Tip ediție
- cartonată
- Format
- 130x200
- Colecție
- BIBLIOTECA POLIROM
- Domenii
Traducere si note de Cornelia Bucur
Postfata de Sabina Draga
Rusinea este un roman despre mosteniri asumate sau refuzate, despre migratii si secesiuni. Personajele principale sint Omar Khayyam Shakil, cel care poarta numele unui celebru poet, desi "nici un rubaiat nu avea sa izvorasca vreodata din condeiul lui", Raza Hyder, generalul neinvins al unei armate mereu infrinte si Iskander Harappa, al carui git nu poate fi vatamat de funia calaului. Dar in spatele lor traiesc, tacute, izolate si acoperite de valuri, femei a caror personalitate puternica schimba cursul istoriei si al caror mesager este Sufiya Zinobia, purtatoarea sentimentelor refulate ale tuturor si transformind, sub aceasta povara, rusinea care paralizeaza in violenta care ucide.
"Daca Salman Rushdie ar fi un personaj din propriile sale romane, notorietatea pe care i-a adus-o celebra condamnare la moarte ar fi fost inscrisa in destinul lui inca din clipa nasterii. De fapt, intreaga sa viata poate fi inteleasa ca o alegorie a ciocnirii inevitabile dintre cosmopolitism si izolare, liberalism si fundamentalism, civilizatia moderna (cu laicizarea, scepticismul si relativismul ei) si fortele obscure ale unui Ev Mediu renascut. Cele mai cunoscute romane ale sale trateaza tocmai despre acest conflict, pe fundalul unei Indii in plin proces de dezintegrare, iar decorul lor este un paradis devastat." (Village Voice)
- An apariție
- 2008
- Lună apariție
- 5
- Număr pagini
- 400
- Tip ediție
- cartonată
- Format
- 130x200
Despre autori
Salman RUSHDIE s-a născut la Bombay (azi Mumbai) în 1947. La vârsta de treisprezece ani a plecat în Anglia, unde a studiat istoria la prestigiosul King’s College din Cambridge. După absolvire s-a mutat la Karachi, în Pakistan. A avut o scurtă și nefericită experiență în televiziune, după care s-a întors în Anglia, unde și-a construit o carieră de scriitor profesionist. A debutat în 1975 cu Grimus, dar romanul care l-a impus definitiv a fost Copiii din miez de noapte (1981), distins în același an cu Booker Prize și în 1993 cu The Booker of Bookers. I-au urmat volumele Rușinea (1983), Versetele satanice (1988), pentru care a fost condamnat la moarte de ayatollahul Khomeini în 1989, Harun și Marea de Povești (1990), Ultimul suspin al Maurului (1995), Pământul de sub tălpile ei (1999), Furie (2001), Shalimar clovnul (2005), Seducătoarea din Florența (2008), Luka și Focul Vieții (2010), Doi ani, opt luni și douăzeci și opt de nopți (2015), Casa Golden (2017), Quichotte (2019), Orașul Victoriei (2023). Pe lângă romanele menționate, a mai publicat culegerea de povestiri Orient, Occident (1994) și volumele de publicistică Patrii imaginare (1992) și Dincolo de limite (2002), precum și jurnalul de călătorie Surâsul jaguarului (1987). În 2012 i-a apărut volumul de amintiri Joseph Anton: Memorii. De-a lungul carierei, Rushdie a fost recompensat cu numeroase distincții literare pe lângă cele amintite mai sus: Golden PEN Award, premiul James Tait Black Memorial, James Joyce Award, Prix du Meilleur Livre Étranger. În 1983 prozatorul a devenit membru al Royal Society of Literature. În 1999, Franța i-a acordat titlul de Commandeur de l’Ordre des Arts et des Lettres. În 2007 i-a fost decernat titlul de Cavaler al Imperiului Britanic, iar în 2008 a devenit membru al American Academy of Arts and Letters. Din anul 2000, Salman Rushdie locuiește în SUA, în New York City. În 12 august 2022, pe când se pregătea să țină o conferință la Institutul Chautauqua din Chautauqua, New York, a fost înjunghiat de mai multe ori pe scenă de un bărbat în vârstă de douăzeci și patru de ani din Fairview, New Jersey. Scriitorul a supraviețuit, dar a suferit răni grave, în urma cărora și-a pierdut vederea la un ochi și capacitatea de a-și folosi o mână. Despre această experiență traumatizantă scrie în cartea sa Cuțitul. Reflecții în urma unei tentative de asasinat, apărută în 2024.
Foto autor: © 2024, Rachel Eliza Griffiths