pe pressone.ro

Romanul este in parte poveste alegorica, in parte reportaj despre conflictul istoric care fractureaza Pakistanul, in parte eseu despre libertate si agresiune in lumea islamica, dar si in lumea occidentala. Doua personaje, Omar Khayyam Shakil si Sufyia Zinobia, centreaza oarecum romanul, care ramine destul de fluid pentru a include insa foarte multe povesti secundare, una mai teribila ca alta. (…) Rusinea neasumata la timp hraneste bestialitatea, nu dispare in neant. Cu precizie arhimedica, ce se adauga in ordinea bestialitatii, se pierde in ordinea umanitatii. Lectia e veche si bine cunoscuta: refuzul responsabilitatii si ignorarea consecintelor sint combustibilul violentei. Povestea care iese din aceasta lectie veche are insa o forta de atac si seductie careia ii veti ceda fara gres.