Elita culturală şi discursul antisemit interbelic

ISBN: 978-973-46-9283-5
An apariție: 2022
Lună apariție: 12
Număr pagini: 264
Tip ediție: broșată
Format: 145x225
Colecție: -
Domenii: Biografii, autobiografii și jurnale > Personaje istorice

Istorie > România
>> Perioada interbelică

Elita culturală şi discursul antisemit interbelic

Autori: Alexandru Florian , Ana Bărbulescu

49,95 lei

Elitaculturalăşidiscursulantisem

Coeditare cu Editura Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”

Fie că e de stânga sau de dreapta, naționalist sau internaționalist, extremist de vreo parte sau alta, militant civic pentru tradiție sau modernitate, pentru drepturile omului sau ale colectivității, de bună- sau rea-credință, cititorul trebuie să știe că portretele adunate aici au un singur scop: să pună pe ecranul radarului cultural o ipostază sau numai o perspectivă asupra posibililor eroi culturali interbelici. Puzzle-ul nostru nu se referă însă în niciun fel la ceea ce ar putea fi considerată producția culturală a fiecăruia, fie ea literară, filosofică, eseistică etc. Pe noi ne-a interesat să povestim despre rolul lor societal, despre militantismul și valorile care s-au alimentat din viziunea și acțiunea lor socială. Recunoaștem că, descriind idei sau fapte petrecute acum mai bine de opt decenii, am vrut să dezvrăjim soclul lor societal. Pe cel cultural l-am pus în hibernare.

„O condiție prealabilă pentru o rememorare adecvată este citirea cu atenție a surselor – și, bineînțeles, utilizarea unei grile metodologice adecvate. Lucru pe care cei doi autori ai volumului îl fac, ghidați de teoria și filosofia politică. Ambii autori se întreabă cum au gândit sau, mai precis, au descris Mircea Vulcănescu, Nicolae Iorga, Alexandru C. Cuza, Octavian Goga, Nae Ionescu, Nichifor Crainic și Vintilă Horia «națiunea română», «poporul român», «statul român», dar și pe «unguri» și pe «evrei». Cum și-au imaginat apartenența și excluderea?” (Armin Heinen)

„Privită politic și cultural, istoria interbelică a României nu poate fi despărțită de antisemitism. La alegerile parlamentare din decembrie 1937, un sfert din electoratul românesc a votat pentru două partide fasciste care doctrinar erau violent antisemite. Antisemitismul virulent al perioadei respective nu a fost numai apanajul mânuitorilor de ciomege, ci și al unor intelectuali de vază. Volumul de față îi va interesa pe cei care doresc să aprofundeze înțelegerea rădăcinilor intelectuale ale unui fenomen care încă afectează România, o țară astăzi aproape fără evrei.” (Radu Ioanid)

An apariție: 2022
Lună apariție: 12
Număr pagini: 264
Tip ediție: broșată
Format: 145x225

Fără comentarii

în Dilema Veche, nr. 1001, 15 iunie 2023

Aportul nostru intelectual la antisemitism a fost original, „organic”, cum le plăcea autorilor acestuia să spună. Și aș menționa aici că tocmai această contribuție specific românească la antisemitismul european interbelic iese în evidență în cartea recent apărută Elita culturală și discursul antisemit interbelic, scrisă de Alexandru Florian și Ana Bărbulescu. Sunt reconstruite aici, din articole de presă, discursuri în Parlament, prelegeri și alte scrieri, perspectivele, orientările și teoriile antisemite elaborate de șapte lideri de opinie interbelici: Nicolae Iorga, A.C. Cuza, Octavian Goga, Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu, Nichifor Crainic și Vintilă Horia. Acești intelectuali – și desigur nu numai ei – au venit cu propria reflecție și propriul efort cognitiv și au creat concepții deseori inedite privind justificarea abordărilor rasiste în corpul social, politic, cultural și economic românesc.

Citeste mai mult

June 15, 2023

Dosar de presă

Ionuț IAMANDI

42 views

în revista Steaua, nr. 5/2023

Este vorba de adunarea într-un singur volum a unui șir de studii apărute în prealabil în reviste prestigioase, de factură academică. Dar efectul este cu atât mai copleșitor, să vezi așezate în pagină, cu acribie, între ghilimele, citatele scandaloase și argumentele de îndemn la ură, discriminare și jefuire, vehiculate de Mircea Vulcănescu, Nicolae Iorga, A.C. Cuza, Octavian Goga, Nae Ionescu, Nichifor Crainic și Vintilă Horia. Mai ales că cei doi cercetători universitari le refac parcursul ideatic, în mod meticulos, prin recitirea foarte atentă a surselor istorice aflate la dispoziție, prin prezentarea lor pe un ton cumpănit, tinzând spre obiectivitate.

Citeste mai mult

May 31, 2023

Dosar de presă

Laszlo ALEXANDRU

29 views

pe adevarul.ro

Volumul de articole cu titlul Elita culturală și discursul antisemit interbelic semnat de Alexandru Florian și Ana Bărbulescu este bine venit pe piața ideilor din România, căci pune în lumină dimensiunea antisemită a discursului și scrierilor intelectualilor interbelici, care au fost glorificați și de multe ori eroizați de noua generație de intelectuali proveniți din comunism, care, în lipsă de repere culturale democratice, au glorificat un trecut care s-a vrut a fi uitat sau eludat.

Citeste mai mult

March 3, 2023

Dosar de presă

Florin GRECU

197 views

pe bookhub.ro

Cartea pusă la dispoziția publicului de către Alexandru Florian și Ana Bărbulescu reprezintă o cercetare bine închegată și structurată, aflată sub semnul fineței analitice și al acribiei metodologice. În plus, documentarea este impresionantă, la fel cum sunt bine folosite și integrate conceptele din literatura de specialitate occidentală, tangente cu subiectele abordate.

Citeste mai mult

January 26, 2023

Dosar de presă

Bogdan CARANFILOF

252 views

Despre autori

Alexandru Florian (autor)

Alexandru Florian este doctor în filosofie și științe politice. Director general al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Autor a cinci cărți și editor a trei volume. A publicat peste 50 de studii dedicate unor teme actuale, precum receptarea Holocaustului în România sau modernizare și tranziție politică în Europa Centrală și de Est.

Ana Bărbulescu (autor)

Ana Bărbulescu (n. 1976) este doctor în sociologie al Universităţii Bucureşti. În prezent este cercetător ştiinţific la Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” şi conferenţiar universitar la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii Bucureşti. Dintre temele de cercetare abordate enumerăm istoria socială a ghetourilor din Transnistria, antisemitismul în România interbelică sau reconstrucţia memoriei publice a Holocaustului în postcomunism. Este autoarea a trei cărţi şi a numeroase studii publicate în reviste şi volume academice.