Origen (c. 185-254) s-a născut în Alexandria. A profesat filologia, a audiat cursuri de filosofie în capitala Egiptului, centru cultural important al vremii. Renunță la cariera profană și se dedică instrucției religioase și culturale a candidaților la botez într-o „școală catehetică”. Devine renumit pentru erudiția sa, dar și pentru dedicarea față de Logosul divin. Călătorește mult, vizitând comunitățile creștine din Imperiu. Hirotonit preot în afara Egiptului, este silit să părăsească Alexandria și să se stabilească în Cezareea Palestinei. Aici întemeiază o altă „școală”, ce își propune ca scop asumarea unui creștinism activ, educat, urban. Participă la dispute teologice, unde este apreciat pentru agilitatea sa teologică. Moare la puțin timp după ce, cu ocazia unei persecuții anticreștine, este închis și torturat. Opera origeniană, reputată a fi cea mai amplă din întreaga literatură antică, a supraviețuit doar în parte. Mai mult, majoritatea textelor origeniene este disponibilă astăzi doar în traducere latină. Reprezentativă pentru situația operei origeniene este faimoasa lucrare Despre principii, transmisă doar în ultima sa treime în originalul elin. La Editura Polirom au aparut: Omilii, adnotări și comentarii la Geneză (2006), Omilii și adnotări la Exod (2006) și Omilii și adnotări la Levitic (2006).
