Premiul Nobel pentru Literatură 1999
Traducere din limba germană de Mariana Bărbulescu
Pisica şi şoarecele este al doilea volum din „trilogia Danzigului”, avîndu-l în centru pe Joachim Mahlke, un copil orfan de tată. Acţiunea, povestită din perspectiva naratorului Pilenz, se petrece la Danzig în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Împreună cu prietenii săi, Mahlke are drept loc de joacă preferat un dragor pe jumătate scufundat, de pe care aduce la suprafaţă tot felul de obiecte abandonate de echipaj, pentru a le vinde sau colecţiona. Exmatriculat pentru furt, Mahlke se alătură ca voluntar unei divizii de tancuri, dornic să-şi demonstreze adevărata valoare în faţa colegilor şi profesorilor. Distins cu Crucea de Fier pentru eroism în luptă, Mahlke se întoarce la şcoală pentru a le vorbi elevilor despre experienţa lui de combatant, însă directorul îl refuză. Lipsit de motivaţia ce îl îndemnase să se înroleze, dezertează şi, la îndemnul lui Pilenz, se scufundă o ultimă dată pînă la epava transformată în ascunzătoare.
Günter GRASS s‑a născut în 16 octombrie 1927, la Danzig, unde şi‑a petrecut copilăria şi adolescenţa. La şaptesprezece ani s-a înrolat în Waffen-SS, iar în 1945 a fost luat prizonier de americani. După război a urmat Academia de Artă din Düsseldorf (1947-1952), apoi Universitatea de Arte Plastice din Berlin. A trăit un timp la Paris, apoi în Italia, iar din 1960, în Berlinul de Vest şi la ţară, în landul Schleswig‑Holstein. A debutat în 1956 cu volumul de poezii Avantajele găinilor‑giruetă, dar ulterior s‑a afirmat ca prozator, cu romanul care îl va consacra pe plan internaţional, Toba de tinichea (1959). Împreună cu Pisica şi şoarecele (1961) şi Ani de câine (1963), acesta intră în alcătuirea „Trilogiei Danzigului”. Poet, prozator şi dramaturg, Günter Grass a publicat numeroase cărţi, dintre care amintim romanele Anestezie locală (1969), Calcanul (1977), O chestiune încurcată (1995) şi În mers de rac (2002), volumele de proză scurtă Întâlnire la Telgte (1979), Rubrica naşteri sau germanii sunt pe moarte (1980) şi Povestiri lugubre (1992), volumul de eseuri şi polemici politice Din jurnalul unui melc (1972), volumele de versuri Ultimul dans (2003) şi August stupid (2007). În 2006 i-a apărut prima carte de memorii, Decojind ceapa, urmată doi ani mai târziu de Aparatul de fotografiat, ambele stârnind controverse aprinse. Activitatea sa literară a fost recompensată cu cele mai prestigioase distincţii, culminând cu Premiul Nobel pentru Literatură (1999). A încetat din viaţă în 2015. La Editura Polirom au apărut: În mers de rac (2002, 2013), Toba de tinichea (2005, 2007, 2012, 2018), Decojind ceapa (2007, 2012), Anestezie locală (2008), Pisica şi şoarecele (2009, 2020), Aparatul de fotografiat (2010), Secolul meu (2011), Între Germania şi Germania (2012), Cuvintele Fraţilor Grimm (2013) şi Ani de câine (2014, 2020).
