- ISBN
- 978-973-46-6571-6
- An apariție
- 2017
- Lună apariție
- 1
- Număr pagini
- 444
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 106x180
- Colecție
- TOP 10+
- Domenii
Traducere din limba engleză şi note de Daniela Rogobete
Ultimul roman al lui Aldous Huxley, Insula este po-vestea societăţii palaneze ideale. Creată de mai bine de 100 de ani, prin dorinţa celor doi fondatori ai săi de a reuni tot ce e mai bun în lumile cunoscute, Pala modernă este clădită pe ştiinţă şi tehnologie făcute pentru om, pe o filosofie de viaţă utilitaristă, pacifistă, pe democraţie şi mai ales pe atenţia faţă de pericolele ce i-ar putea întrerupe buna funcţionare. Dar, cînd totul merge bine, cursul lucrurilor se schimbă radical din pricina unei conspiraţii. Prins de bunăvoie în ea, cinicul jurnalist Will Farnaby ajunge printr-un naufragiu pe insula interzisă; aici trăieşte revelaţia unei lumi pe care n-o credea posibilă şi care îi redă speranţa. Chiar dacă Farnaby nu mai contribuie cu entuziasm la distrugerea Palei, complotul se încheagă treptat, pentru a culmina odată cu finalul romanului. Prin tot ceea ce o alcătuieşte, Insula este o carte despre o utopică disciplină a existenţei, dar şi despre multiplele manifestări ale morţii.
- An apariție
- 2017
- Lună apariție
- 1
- Număr pagini
- 444
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 106x180
Despre autori

Aldous Huxley (1894-1963) s-a născut în orașul englez Godalming, comitatul Surrey, într-o familie cu îndelungată tradiţie intelectuală. În 1908 și-a început studiile la Eton College, iar după o întrerupere de doi ani le-a continuat la Balliol College din Oxford. În 1916 a publicat prima sa carte, volumul de versuri Roata în flăcări (The Burning Wheel). Patru ani mai târziu, în 1920, i-a apărut un volum de povestiri, Limbo, urmat – la doar un an – de primul său roman, Galben de Crome. Minunata lume nouă, unul dintre romanele de referinţă ale secolului trecut, a fost publicat în 1932. În 1937, Huxley s-a mutat în Statele Unite împreună cu soţia și fiul. A locuit până la sfârșitul vieţii în sudul Californiei și în New Mexico, s-a apropiat de filosofia orientală și a scris o vreme scenarii de film. Tot aici a început să experimenteze drogurile psihedelice, relatându-și ulterior trăirile în faimosul eseu Porţile percepţiei (1954, sursa de inspiraţie pentru numele celebrei formaţii The Doors). A publicat de-a lungul vieţii numeroase romane, volume de povestiri, eseuri și poezii, scenarii de film și biografii, cărţi de filosofie, jurnale de călătorie și cărţi pentru copii, fiind considerat unul dintre cei mai reprezentativi și mai influenţi scriitori ai secolului XX. În 1959 a fost distins cu Premiul pentru Merit al Academiei Americane de Arte și Litere.