Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
- ISBN
- 978-973-46-6254-8
- An apariție
- 2016
- Lună apariție
- 9
- Număr pagini
- 1152
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 106x180
- Colecție
- TOP 10+
- Domenii
Traducere din limba rusă şi note de Laurenţiu Checicheş
„Unul dintre cele mai îndrăzneţe acte de condamnare a sistemului sovietic din cîte s-au scris vreodată.“ (The Wall Street Journal)
Viaţă şi destin, una dintre capodoperele literaturii ruse şi universale, este o carte cu o istorie ieşită din comun. Fără a se lăsa descurajat de dificultăţile întîmpinate la publicarea romanului anterior, Pentru o cauză dreaptă, Grossman a început lucrul la proiectata continuare a acestuia, Viaţă şi destin, în 1952. Opt ani mai tîrziu, l-a propus spre publicare, dar în 1961 KGB-ul a confiscat manuscrisele, copiile la indigo şi notiţele romanului, sub pretextul că era mai subversiv chiar decît Doctor Jivago al lui Pasternak. Acţiunea cărţii se desfăşoară pe fundalul bătăliei de la Stalingrad, dar ramificaţiile ei cuprind întreaga Rusie, de la cotul Donului pînă în lagărele Gulagului, conturînd fizionomia unei epoci dramatice şi înfăţişînd destine memorabile. Pe lîngă criticile la adresa sistemului totalitar, anumite aspecte ale romanului sugerează o strînsă analogie între nazismul german şi comunismul sovietic. Salvat ca prin minune, un exemplar microfilmat al cărţii a ajuns în Elveţia, apărînd în 1980. În Rusia, o primă ediţie, trunchiată, a fost publicată în 1988, un an mai tîrziu ieşind de sub tipar şi versiunea definitivă a cărţii.
- An apariție
- 2016
- Lună apariție
- 9
- Număr pagini
- 1152
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 106x180
Fără comentarii
Despre autori
Vasili Grossman (autor)
Vasili Grossman (1905‑1964) este una dintre figurile marcante ale rezistenţei antitotalitare. S‑a născut într‑o familie de evrei asimilaţi din Berdicev (oraş din Ucraina de astăzi) şi a urmat cursurile Institutului de Studii Superioare din Kiev şi pe cele ale Facultăţii de matematică‑fizică din cadrul Universităţii de Stat din Moscova, absolvind în 1929. A lucrat ca inginer chimist în bazinul Donului, dar la mijlocul anilor ’30 a renunţat la această meserie în favoarea literaturii. Nuvelele şi povestirile sale se bucură de succes şi atrag atenţia unor autori ca Maxim Gorki şi Mihail Bulgakov. În 1934 publică nuvela „În oraşul Berdicev”, care a stat la baza filmului Comisarul (1967), regizat de Aleksandr Askolov. Filmul este însă interzis de KGB şi apare pe marile ecrane abia în 1990, în perioada perestroikăi. În timpul celui de‑al Doilea Război Mondial, Grossman a fost reporter de front, unul dintre primii comentatori ai Holocaustului. Articolul său „Infernul de la Treblinka”, din 1944, a făcut parte dintre probele acuzării în procesul de la Nürnberg. Însă criticile la adresa colectivizării şi a represiunii politice din URSS duc la interzicerea cărţilor sale, gloria lui Grossman fiind, în cele din urmă, ca şi a lui Bulgakov sau Pasternak, postumă. Din opera sa, la Editura Polirom au mai apărut: Viaţă şi destin (2010), volum interzis în Uniunea Sovietică din pricina conţinutului „dăunător” şi publicat abia în 1980, în Elveţia; Drumul (2012); Panta rhei (2014).
Clienții care au cumpărat acest produs au mai cumpărat și:
Recomandări
Tap to zoom
