- ISBN
- 978-973-46-0616-0
- An apariție
- 2008
- Lună apariție
- 9
- Număr pagini
- 320
- Tip ediție
- cartonată
- Format
- 130x200
- Colecție
- BIBLIOTECA POLIROM > Seria de autor „Vladimir Nabokov”
- Domenii
Traducere din limba engleza si note de Sanda Aronescu
Impreuna cu romanele Lolita si Ada sau ardoarea, volumul autobiografic Vorbeste, memorie deschide seria de autor „Vladimir Nabokov” la Editura Polirom.
Volumul autobiografic Vorbeste, memorie, aparut in 1967, se concentreaza cu precadere asupra locurilor si oamenilor care au marcat copilaria si tineretea scriitorului. Dincolo de nostalgia fireasca in orice rememorare a trecutului, in textul lui Nabokov se simte, de asemenea, fiorul tragic dat de constiinta faptului ca Rusia pe care o parasise in imprejurari dramatice este pentru totdeauna pierduta – nu doar in adincurile propriei memorii, ci si in convulsiile istoriei.
„De-a lungul anilor, unii cititori s-au plins ca in aceste pagini Nabokov apare ca fiind rasfatat, arogant si egoist; toate acestea sint adevarate, dar nu conteaza citusi de putin. Prin insasi natura ei, autobiografia e, inevitabil, un act lipsit de modestie, orice ar spune cei care o practica. Adevaratul ei subiect este – sau ar trebui sa fie – dezvoltarea interioara si exterioara, care nu poate fi descrisa altfel decit prin cufundarea in adincul propriului sine. Memorialistul autentic este acela care, explorindu-si propria identitate, lasa sa se intrevada frinturi din ceea ce ne este comun tuturor, pastrindu-si totodata calitatea izbavitoare a autoironiei.” (The Washington Post)
„Cind scrie despre persoane sau lucruri iubite, Nabokov este irezistibil; cind descrie pe cineva sau ceva ce detesta, ii face pe cititori sa simta, fie si temporar, aceeasi repulsie fata de obiectul dispretului sau.” (The New York Review of Books)
„Cartile lui Vladimir Nabokov ocupa pe rafturile bibliotecii mele cam un metru si jumatate din spatiu, singurul care il intrece fiind Shakespeare… Pentru mine, Nabokov este cel mai important romancier al secolului XX.” (Martin Amis)
„Asist cu placere la suprema performanta a memoriei, maiestria cu care foloseste niste armonii naturale atunci cind aduna in lacasul ei tonalitatile suspendate si hoinare ale trecutului.” (Vladimir Nabokov)
- An apariție
- 2008
- Lună apariție
- 9
- Număr pagini
- 320
- Tip ediție
- cartonată
- Format
- 130x200
Despre autori
Vladimir Vladimirovici Nabokov s‑a născut în 23 aprilie 1899 la Sankt-Petersburg, într‑o familie foarte cultivată, astfel încît stăpînea impecabil franceza şi engleza încă din copilărie. În 1919, Nabokovii sînt nevoiţi să emigreze, iar în 1922 tatăl scriitorului este ucis de un fanatic rus la Berlin. Nabokov a studiat limbile slave şi romanice la Trinity College din Cambridge pînă în 1922. Apoi a locuit la Berlin (1923‑1937) şi Paris (1937‑1940), scriind cu fervoare, în rusă, mai multe romane, zeci de povestiri, sute de poeme şi cîteva drame. În 1925 s‑a căsătorit cu Vera Slonim. În perioada respectivă, şi‑a întreţinut familia din traduceri, lecţii de engleză şi tenis, precum şi ca autor de cuvinte încrucişate în rusă şi analist de şah. În 1940 a plecat în America, împreună cu soţia şi fiul lui, de teamă să nu fie trimis într‑un lagăr de concentrare. A predat la universităţile Wellesley, Harvard şi Stanford. Între 1948 şi 1959 a fost profesor de literatură rusă la Cornell University. Pasionat de entomologie, Nabokov a descoperit în 1944 o (sub)specie de fluture care‑i va purta numele: Lycaeides melissa samuelis Nabokov. A tradus în engleză Evgheni Oneghin de Puşkin şi Un erou al timpului nostru de Lermontov. Este autorul mai multor lucrări de critică literară, dintre care studiul despre Gogol (1944) este foarte important pentru înţelegerea artei acestuia. Din seria rusă a scrierilor lui Nabokov, publicate sub pseudonimul V. Sirin, fac parte romanele Maşenka (1926), Rege, damă, valet (1928), Apărarea Lujin (1930), Ochiul (1930), Glorie (1932), Un hohot în beznă (1932), Disperare (1934), Invitaţie la eşafod (1936), Darul (1937-1938). După stabilirea în Statele Unite, începe strălucita sa carieră de romancier în limba engleză. Publică Adevărata viaţă a lui Sebastian Knight (1941), Blazon de bastard (1947), Lolita (1955), Pnin (1957), Foc palid (1962, roman în versuri, cu adnotări), Ada sau ardoarea (1969), Lucruri transparente (1972) şi Priveşte-i pe arlechini! (1974). În 1967 îi apare volumul autobiografic Vorbeşte, memorie. Pentru activitatea sa literară, Nabokov a fost distins cu National Book Foundation Medal. S‑a stins din viaţă la Montreux, în 1977.