Traducere din limba engleză şi note de Viorica Boitor
Înţelepciunea inimii alege pentru cititorul împătimit al lui Henry Miller un melanj de povestiri şi eseuri, probă a unei versatilităţi stilistice pe care scriitorul american o poate oricînd dovedi. Prin rîndurile sale, Miller îşi dezveleşte cu candoare sufletul, scrie sincer, „din inimă”, evitînd orice manierism sau îngrădire stilistică ce ar putea obtura expresia adevărurilor sale.
„La început, visam să fiu rivalul lui Dostoievski. Speram să ofer lumii nişte conflicte sufleteşti uriaşe, întortocheate, care s-o impresioneze la culme. Dar pînă să ajung prea departe, mi-am dat seama că evoluasem pînă undeva, dincolo de Dostoievski – dincolo în sensul degenerării. La generaţia noastră, problemele sufletului au dispărut sau, mai curînd, apar sub o înfăţişare ciudat de distorsionată chimic. Noi avem de-a face cu elemente cristaline ale sufletului dispersat şi zdrobit.” (Henry Miller)
„În viziunea lui Miller, umanitatea a ajuns într-un moment în care a uitat să trăiască; nu face decît să existe, luîndu-şi propriile gînduri şi temeri drept realitate. Tot astfel, arta, cîndva un extraordinar instrument de expresie a umanului, a decăzut, a devenit un simplu obiect decorativ, făcut să ascundă eşecul oamenilor. Precum un taur care dă buzna printre porţelanurile literaturii, cărţile lui Miller distrug această stare maladivă cu puterea unui antidot.” (The Guardian)
Henry Valentine MILLER (1891‑1980) s‑a născut în Yorkville, New York, într‑o familie de origine germană. Şi‑a petrecut anii de şcoală în Brooklyn, între 1909 şi 1924 a încercat să lucreze în atelierul de croitorie al tatălui său, a trecut prin greutăţi, slujbe prost plătite, în medii dominate de sărăcie şi mediocritate. Hotărât să se apuce de scris, la treizeci de ani a plecat la Paris, unde şi‑a petrecut următorul deceniu. S‑a împrietenit cu scriitorul Lawrence Durrell şi a cunoscut‑o pe Anaïs Nin, cu care a trăit o adevărată poveste de dragoste şi care l‑a sprijinit la începuturile carierei sale. În 1934 a scris Tropicul Cancerului, un roman cu tentă autobiografică. A devenit faimos pentru descrierile sale realiste şi a câştigat simpatia unor autori precum T.S. Eliot şi Ezra Pound. Tot în anii ’30 a publicat Primăvară neagră şi Tropicul Capricornului. În 1940, Miller s‑a întors în America şi s‑a stabilit în Big Sur, California pentru următorii douăzeci de ani. A scris alte câteva volume critice la adresa Americii şi de un deosebit umor. Din această perioadă datează şi capodopera sa, trilogia Răstignirea trandafirie, alcătuită din Sexus (1949), Plexus (1953) şi Nexus (1960). În anii ’60 au început să‑i apară şi în America primele romane, iar Miller a ajuns peste noapte un idol printre scriitorii americani pentru stilul aparte şi ideile sale care subminau preceptele morale foarte stricte ale vremii, precum şi formulele scriiturii moderniste. La Editura Polirom au mai apărut, pe lângă cărţile menţionate mai sus: Zile liniştite la Clichy (2010), Coşmarul climatizat (2011), Lumea sexului (2011), Colosul din Maroussi (2011), Înţelepciunea inimii (2012, 2019), Ochiul cosmologic (2013) şi Un diavol în paradis (2013).
