Traducere din limba franceza de Anca Baicoianu
Lapte si miere (2010), cel de-al doilea roman al lui Jean Mattern, este o meditatie subtila asupra traumelor exilului si fragilitatii existentei umane, dar si asupra resorturilor complicate ale iubirii si prieteniei. Aflat pe patul de moarte, personajul central, un banatean de origine franceza, rememoreaza evenimentele cruciale ale vietii sale: fuga din Timisoara, la numai cincisprezece ani, in ajunul eliberarii orasului de catre trupele sovietice, despartirea de cel mai bun prieten, Stefan Dragan, a carui amintire il va bintui fara incetare, adaptarea anevoioasa la realitatile „tarii-gazda”, Franta, intilnirea providentiala cu Zsuzsanna, o refugiata unguroaica ce ii va deveni sotie. Mattern reconstituie cu o sobrietate rafinata si o sensibilitate vibranta povestea exodului dureros spre Occident – tarimul fagaduintei, prin care curg riuri de lapte si miere – a miilor de oameni siliti sa-si paraseasca tara natala, cu citeva lucruri indesate intr-o ranita sau doar cu hainele de pe ei, pentru a se feri din calea tavalugului unei istorii monstruoase.
„Scrisul ne deschide calea spre alte posibilitati existentiale, spre o transfigurare a adevarului prin arta. Nu cred in eficacitatea colectiva a unei arte angajate, dar arta si literatura joaca un rol esential in a permite omului accesul la o alta forma de umanitate.” (Jean Mattern, Orizont)
„In Lapte si miere, cel de-al doilea roman al sau, Jean Mattern scrie intr-un stil extrem de sobru despre exil si dezradacinare. In centrul naratiunii se afla banatenii de origine franceza, siliti sa-si paraseasca tara in momentul in care rusii elibereaza Romania, ocupata pina atunci de germani, in toamna anului 1944.” (Le Temps)
„Jean Mattern semneaza un roman tulburator si emotionant despre exil si identitate, despre minciuni, vinovatie si relatia cu trecutul, despre viata in mijlocul unui continent sfirtecat.” (
Le Monde)