Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
- ISBN
- 978-973-46-1828-6
- An apariție
- 2010
- Lună apariție
- 11
- Număr pagini
- 904
- Tip ediție
- cartonată
- Format
- 130x200
- Colecție
- BIBLIOTECA POLIROM > Proză XX
- Domenii
Traducere din limba rusa si note de Laurentiu Checiches
„Unul dintre cele mai indraznete acte de condamnare a sistemului sovietic din cite s-au scris vreodata.” (The Wall Street Journal)
Viata si destin, una dintre capodoperele literaturii ruse si universale, este o carte cu o istorie iesita din comun. Fara a se lasa descurajat de dificultatile intimpinate la publicarea romanului anterior, Pentru o cauza dreapta (1949, aparut in revista Novii mir intre 1952-1954), Grossman a inceput lucrul la proiectata continuare a acestuia, Viata si destin, in 1952. Opt ani mai tirziu, l-a propus spre publicare, dar in 1961 KGB-ul a confiscat manuscrisele, copiile la indigo si notitele romanului, sub pretextul ca era mai subversiv chiar decit Doctor Jivago al lui Pasternak. Actiunea cartii se desfasoara pe fundalul bataliei de la Stalingrad, dar ramificatiile ei cuprind intreaga Rusie, de la cotul Donului pina in lagarele Gulagului, conturind fizionomia unei epoci dramatice si infatisind destine memorabile. Pe linga criticile la adresa sistemului totalitar, anumite aspecte ale romanului sugereaza o strinsa analogie intre nazismul german si comunismul sovietic. Salvat ca prin minune, un exemplar microfilmat al cartii a ajuns in Elvetia, unde a fost publicat in 1980. In Rusia, o prima editie, imperfecta si trunchiata, a aparut in 1988, un an mai tirziu fiind publicata editia definitiva, dupa care s-a realizat prezenta traducere in limba romana.
„Viata si destin este o cronica de amploare, care descompune cele doua masinarii malefice ale secolului trecut, comunismul sovietic si fascismul german. Un roman intunecat si deprimant, in felul in care doar marile creatii reusesc sa fie asa – spunind adevarul, raspicat si cu neinduplecare, descriind toate nenorocirile de care sint capabile fiintele umane, insa fara sa uite splendoarea la care se pot inalta in momente de cumpana. Un roman pe care numai un rus l-ar fi putut scrie.” (The Wall Street Journal)
„Viata sovietica privita prin ochii lui Vasili Grossman in toate detaliile sale penale, militare si civile este impresionanta pina la Dumnezeu. O relatare cuprinzatoare, fascinanta, semnificativa, ocupind un loc aparte in marea biblioteca, mereu clandestina, a cartilor rusesti.” (The New York Times Book Review )
- An apariție
- 2010
- Lună apariție
- 11
- Număr pagini
- 904
- Tip ediție
- cartonată
- Format
- 130x200
Fără comentarii
Despre autori
Vasili Grossman (autor)
Vasili Grossman (1905‑1964) este una dintre figurile marcante ale rezistenţei antitotalitare. S‑a născut într‑o familie de evrei asimilaţi din Berdicev (oraş din Ucraina de astăzi) şi a urmat cursurile Institutului de Studii Superioare din Kiev şi pe cele ale Facultăţii de matematică‑fizică din cadrul Universităţii de Stat din Moscova, absolvind în 1929. A lucrat ca inginer chimist în bazinul Donului, dar la mijlocul anilor ’30 a renunţat la această meserie în favoarea literaturii. Nuvelele şi povestirile sale se bucură de succes şi atrag atenţia unor autori ca Maxim Gorki şi Mihail Bulgakov. În 1934 publică nuvela „În oraşul Berdicev”, care a stat la baza filmului Comisarul (1967), regizat de Aleksandr Askolov. Filmul este însă interzis de KGB şi apare pe marile ecrane abia în 1990, în perioada perestroikăi. În timpul celui de‑al Doilea Război Mondial, Grossman a fost reporter de front, unul dintre primii comentatori ai Holocaustului. Articolul său „Infernul de la Treblinka”, din 1944, a făcut parte dintre probele acuzării în procesul de la Nürnberg. Însă criticile la adresa colectivizării şi a represiunii politice din URSS duc la interzicerea cărţilor sale, gloria lui Grossman fiind, în cele din urmă, ca şi a lui Bulgakov sau Pasternak, postumă. Din opera sa, la Editura Polirom au mai apărut: Viaţă şi destin (2010), volum interzis în Uniunea Sovietică din pricina conţinutului „dăunător” şi publicat abia în 1980, în Elveţia; Drumul (2012); Panta rhei (2014).
Recomandări
Ultimele produse in stoc
Ultimele produse in stoc
Tap to zoom
