Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
- ISBN
- 978-973-46-0585-9
- An apariție
- 2007
- Lună apariție
- 3
- Număr pagini
- 520
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 120x185
- Colecție
- EGO-GRAFII
- Domenii
Cel de-al patrulea volum al memoriilor lui Nicolae Breban reuneste evenimentele dinn perioada de dupa intoarcerea din exil, incepind cu martie 1990. Scriitorul revine in tara intr-o perioada caracterizata de transformari profunde in societate, descoperind „o splendida «dezordine», o «vatra», un «jar politic si civic» din care trebuia sa se nasca o «alta Romanie» si un real, nou spirit civic si politic”, ocazie cu care constata insa ca multi dintre prietenii sai s-au instrainat, „prinsi deodata in noul turbion al «afacerilor politice si literare»”, preocupati acum de noile schimbari. Volumul este o fresca a societatii romanesti politice si culturale, precum si a principalelor personaje care au avut un cuvint de spus la acea vreme. Se distinge senzatia de amaraciune incercata la constatarea faptului ca scriitorii din vechea generatie sint marginalizati de tineri, optzecistii si generatia ’90. Volumul se incheie cu doua reflectii asupra batrinetii si destinului ce sintetizeaza si reitereaza conditia scriitorului din vechea generatie: „Noi, batrinii, in societatea si in mentalitatile de azi, sintem un fel de cetateni de categoria a doua, daca nu un fel de paria! Aproape victime «ideale», in unele cazuri, si acest cult al tineretii ce exclude orice alt fel de valori, idealizind-o, ingramadind asupra-i toate calitatile, este, cred, una din formele «ciclice» prin care o societatea civilizata «re-cade» intr-un tip de primitivism... ”.
- An apariție
- 2007
- Lună apariție
- 3
- Număr pagini
- 520
- Tip ediție
- broșată
- Format
- 120x185
Fără comentarii
Despre autori
Nicolae Breban (autor)
Nicolae Breban (n. 1934), romancier şi eseist, este unul dintre cei mai importanţi şi prolifici prozatori români contemporani. Debutează literar în revista Viaţa studenţească, în 1957. Opt ani mai tîrziu publică primul său roman, Francisca (tradus în bulgară şi rusă), distins cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române. Îi urmează în 1966 romanul În absenţa stăpînilor, iar în 1968 Animale bolnave, care a întrunit toate aprecierile criticii – „romanul anului” şi Premiul Uniunii Scriitorilor. A fost redactor-şef al României literare. A semnat scenariul filmului Răutăciosul adolescent, precum şi scenariul şi regia filmului Printre colinele verzi (inclus în selecţia oficială a Festivalului Internaţional de la Cannes). În 1973 apare romanul Îngerul de gips, iar în 1975 versiunea în limba suedeză a romanului În absenţa stăpînilor. Le urmează Bunavestire (1977), Don Juan (1981), piesele de teatru Culoarul cu şoareci şi Bătrîna doamnă şi fluturele (1981-1982, Paris), ediţia franceză a romanului În absenţa stăpînilor (1983, Flammarion, Paris), Drumul la zid (1984), versiunea franceză a romanului Bunavestire (1985, Flammarion, Paris), Pîndă şi seducţie (1991), Amfitrion: I. Demonii mărunţi, II. Procuratorii, III. Alberta (1994), Ziua şi noaptea: I. Ziua şi noaptea (1998), II. Voinţa de putere (2001), III. Puterea nevăzută (2004), IV. Jiquidi (2007), Stricte amintiri literare (2001), Friedrich Nietzsche. Maxime comentate (2004), Singura cale (2011), Jocul şi fuga (2015) şi Frica (2018). Cele mai recente traduceri din germană ale sale sunt Elegii duineze de Rainer Maria Rilke (2006) şi Elegiile romane de Johann Wolfgang von Goethe (2009). Este membru titular al Academiei Române şi director al revistei Contemporanul. Ideea europeană. La Editura Polirom au apărut: Riscul în cultură (1997), Sensul vieţii (Memorii) (4 vol., 2003‑2007), Îngerul de gips (2008), Orfeu în infern (2008), Profeţii despre prezent. Elogiul morţii (2009), Viaţa mea (2017) şi Act gratuit (2020).
Recomandări
- La reducere!
- La reducere!
- La reducere!
- La reducere!
Tap to zoom
