Eugen Negrici s-a născut la 28 noiembrie 1941, în Râmnicu Vâlcea. Este critic, istoric literar, stilistician şi profesor de literatura română contemporană la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti. A publicat volumele: Antim. Logos şi personalitate (1971, ed. a II-a, 1997; ed. a III-a, 2016), Naraţiunea în cronicile lui Grigore Ureche şi Miron Costin (1972), Expresivitatea involuntară (1977; ed. a II-a, 2017), Figura spiritului creator (ed. I, 1978; ed. a II-a, 2013; Premiul Uniunii Scriitorilor din România), Imanenţa literaturii (ed. I, 1981; ed. a II-a, 2009), Introducere în poezia contemporană (1985; Premiul Uniunii Scriitorilor din România; Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti), Sistematica poeziei (1988), Poezia medievală în limba română (ed. I, 1996; ed. a II-a, 2004; Premiul Uniunii Scriitorilor din România; Premiul Soros), Literature and Propaganda in Communist Romania (1999), Literatura română sub comunism. Proza (2002), Literatura română sub comunism. Poezia (2003), Literatura română sub comunism. 1948-1964 (2010), Simulacrele normalităţii (2011), Emanciparea privirii. Despre binefacerile infidelităţii (2014; Premiul pentru eseu al Uniunii Scriitorilor din România), Sesiunea de toamnă (2015) şi Memoriile căpitanului Dumitru Pasat (editor, 2015). Iluziile literaturii române a fost Cartea Anului 2008, desemnată de România literară şi Fundaţia Anonimul. A fost distinsă cu Premiul Manuscriptum, Premiul pentru critică/istorie literară al revistei Observator cultural şi Premiul de excelenţă al revistei Convorbiri literare. În 2022, Eugen Negrici obține Premiul „George Călinescu” pentru întreaga activitate, acordat de Muzeul Național al Literaturii Române.
