Recomandările săptămânii: 10 cele mai recente titluri semnate de autori români, în ediție de buzunar

Polirom îți recomandă 10 cele mai recente titluri semnate de autori români în „TOP 10+”, o colecție dedicată bestsellerelor și capodoperelor literaturii de pretutindeni, în ediție de buzunar.

Aceste 10 volume fac parte din campania „700 de titluri publicate în TOP 10+”, care oferă 40% reducere la toate edițiile de buzunar disponibile pe www.polirom.ro. Campania este activă până pe 4 octombrie 2024.

• În umbra ei de Simona Antonescu

Romanul a fost nominalizat la Premiul Național pentru Proză al Ziarului de Iași, ediția 2022.

„Totul începe cu o venerabilă casă cu marchiză de pe malul Dunării, din Galaţi, în care două fete îşi petrec copilăria. O casă care ascunde un mister, pentru că nu au acces decât la o parte a ei. Când una dintre ele moşteneşte cealaltă jumătate de casă, începe o poveste fascinantă, plină de taine şi de întâmplări neaşteptate, care leagă trecutul de prezent. Pe un perete din sufrageria casei se află, la început, înşirate zeci de portrete care ulterior vor fi aduse la viaţă în roman.

Refăcând istoria unei familii de-a lungul unui veac, din Belle Époque până în cotidianul corporatist, cu biografii feminine pline de iubiri, împlinite sau nu, de dramatism şi de demnitate, Simona Antonescu reuşeşte să îşi captiveze cititorul strecurându-i sentimentul că prezentul nu e numai ceea ce se întâmplă sub ochii noştri, ci şi ceea ce s-a întâmplat cândva, într-o legătură de cauzalitate, iar trecutul conţine în el posibilitatea prezentului.

În umbra ei este o carte marca Simona Antonescu, plină de suspans, de intrigi alambicate, ce par a se prelungi de la o generaţie la alta, dar şi încărcată de nostalgie, ce revigorează cu mult farmec adevărul unei lumi pe care cititorul o simte vie, seducătoare, încărcată, până la ultima pagină, de mister.” (Bogdan Creţu)

• pe bune/pe invers de Adrian Schiop

„Schiop propune un personaj ingenuu, homosexual, complexat, inhibat, (semi-)ratat social. Textul său este un fel de proces-verbal al unui grup. Reţinem neapărat faptul că acest grup, alcătuit în bună parte din oameni obsedaţi de carte şi dependenţi de spleen intelectual, are drept scop evident violentarea tuturor prejudecăţilor despre cultura înaltă.

Tinerii din povestea lui Schiop îşi varsă amarul reinventând un limbaj al filozofiei «de stradă». Ei fac parte din acea generaţie care a fost hipnotizată de subcultura înaltă a anilor ’90: Nirvana şi cam tot ce mişca prin Seattle, Suede, BUG Mafia etc. Ei bine, se produce un melanj lingvistic pe alocuri irezistibil, uneori prea artificial, între hermeneutica suspiciunii tip Baudrillard şi revelaţii subculturale tip Tataee. Acest argou este principalul pariu al lui Adrian Schiop.” (C. Rogozanu)

• Sara de Ștefan Agopian

„Sara este o carte încântătoare, îndeosebi prin amestecul de realism al detaliilor, ca în naturile moarte ale flamanzilor, şi de fantezie barocă, marquesiană, prin extraordinara calitate artistică a scriiturii.” (Nicolae Manolescu)

„Fascinat de entropia identităţii şi de ambiguitatea structurală a lumii, Ştefan Agopian este un maestru al amânării intrigii, un poet al aşteptării. Evidentă mi se pare dimensiunea picturală a paginilor sale, efect al predilecţiei romancierului pentru discursul descriptiv.

Regăsim în paginile lui ideea nietzscheană a ciclului arbitrar al existenţei ca eternă reluare a aceluiaşi, căci Agopian percepe istoria şi identitatea umană, deopotrivă, ca palimpsest de ficţiuni închipuite de imaginaţia auctorială, interesată să experimenteze nu adevărul absolut, ci «adevărurile» multiple şi schimbătoare. Iată de ce «rotirea nesfârşită a sferelor cărţii în jurul sferei mercurice» (care poate fi un gest, un cuvânt, un peisaj, un eveniment sau un personaj) este imaginea emblematică a formulei narative a acestui prozator, unul dintre cei mai originali dintre scriitorii români de factură postmodernistă.” (Carmen Muşat)

• Repetiţie pentru o lume mai bună de Mihai Radu

Titlul a fost nominalizat la Premiile revistei Observator cultural, ediția 2023, la categoria Proză. Romanul a fost pus în scenă de Radu Afrim, dramatizare de Mihai Radu și Ionuț Sociu.

Realitatea adulților este complet diferită de realitatea copiilor – la asta se gândește Paul în ultima zi din noiembrie, în timp ce-și așteaptă tatăl în fața azilului „Conacul Speranței”, care urmează să fie închis. Faptul că este nevoit să-l ia acasă pe bătrânul diagnosticat cu demență nu este decât o altă provocare dintr-un lung șir: divorțul de Mădălina, pierderea mamei, legătura stranie cu fiica sa plecată în străinătate, relația paradoxală cu fosta lui soție, care îl roagă să-i recupereze cățelul ținut ostatic de iubitul pe care chiar ea l-a trădat.

Peste toate acestea, odată cu moartea tatălui său, Paul dezvăluie un secret din trecut care a tulburat viețile tuturor. Protagonistul încearcă din răsputeri să facă față tuturor acestor provocări, reușind în final să evadeze din capcana propriei moralități. Un roman sinuos, ce urmărește complexitățile interioare ale omului care își simte viața trecând pe lângă el, cu efecte profunde asupra cititorului.

• Parohia de Dan Coman

Parohia este monografia bizară a unei aşezări imaginare din anii tragici şi groteşti ai unei dictaturi agonizante şi totodată un fals, ironic bildungsroman. Satul e văzut prin ochii unui antierou ce refuză să se maturizeze, un soi de adolescent de 30 de ani, îndrăgostit de halucinata Ninia – o fată misterioasă, mereu însoţită de un cortegiu de creaturi stranii, animale fără nume, ce sfidează orice taxonomie. Textul inconfundabil al lui Dan Coman îmbină prozaismul notaţiei realiste şi lirismul unui imaginar fantasmatic ce irumpe din miezul cotidianului banal, amestecă într-o formulă senzaţională cruzimea şi duioşia, şarja şi fantezia, neverosimilul vieţii reale şi veracitatea „irealităţii imediate”.

„De o frumuseţe stranie prin lirismul grotesc în care se amestecă religiosul, fantasticul, ruralul şi politicul, Parohia este o carte admirabilă ce conţine câteva episoade memorabile. Inspirată din şi descriind lumea rurală cu ritualurile gospodăreşti şi religioase specifice, scrisă aproape fără cusur, Parohia este una dintre cele mai bune cărţi ale lui Dan Coman.” (Marius Chivu)

• Plicul negru. Ediția a VI-a de Norman Manea

„Plicul negru al lui Norman Manea: o capodoperă tumultuoasă şi tulburătoare.” (Corriere della Sera)

„Din Plicul negru cititorul învaţă despre duplicitatea perfidă a sistemului totalitar ceauşist mai mult decât din zeci de eseuri politice.” (World Literature Today)

„Realism magic în variantă central-europeană, pătruns de umor negru şi satiră amară. Un roman de rar nivel artistic.” (Aftenposten)

„Dens şi strălucit roman.” (Times Literary Supplement)

„Marele roman al lui Norman Manea despre România.” (Süddeutsche Zeitung)

„Citind Plicul negru, ne-am putea aminti nocivul «lapte negru» al Tangoului morţii de Celan sau atmosfera claustrofobă a terorii în creştere din Badenheim 1939 de Appelfeld.” (The New York Times Book Review)

• Toţi copiii librăresei de Veronica D. Niculescu

Romanul a fost distins cu premiul Observator Lyceum, acordat de revista Observator cultural, ediția 2021, Premiul pentru Proză, acordat de Filiala Sibiu a Uniunii Scriitorilor din România, ediția 2021. De asemenea, romanul a fost nominalizat la Premiul Național de Proză al Ziarului de Iași și la Premiile Sofia Nădejde pentru Literatură scrisă de Femei.

Silvia Albu este o tânără librăreasă întoarsă de curând în oraşul natal, după o absenţă forţată de aproape cinci ani. Suntem în România anului 1983. Mâncarea e raţionalizată, nu se mai găseşte aproape nimic în magazine, lumina se ia timp de o oră pe zi, avorturile sunt interzise şi metodele de contracepţie inexistente, iar dragostea vine laolaltă cu ameninţarea morţii. În cartierul de la marginea Piteştiului, Complexul este un întreg univers, planetele ce se rotesc în jurul propriilor axe sunt Alimentara, Măcelăria, Cofetăria, Merceria, Librăria, Ceasornicăria, Poşta.

În viaţa librăresei, marcată de o traumă pe când avea doar şaptesprezece ani, mişună o mulţime de copii. De-a lungul verii, o idilă se înfiripă între ea şi ceasornicar, un bărbat cu şapte ani mai în vârstă. Apariţie atrăgătoare, ceasornicarul pare să-i promită că o va duce cu el către alte orizonturi – dar poţi să crezi în promisiuni sau totul e scânteiere fugară?

Toţi copiii librăresei este un cântec al însingurării şi al dragostei ce poate fi aducătoare de moarte, din vremurile trăite de cei care au fost tineri în anii ’80. Un cântec pe-al cărui fundal este etalat un întreg evantai de poveşti cu copii.

• Specii de Cristian Fulaş

Romanul a fost distins cu Premiul Observator Lyceum, acordat de revista Observator cultural, ediția 2024, și a fost nominalizat la Premiile Observator cultural pentru Proză, ediția 2024

„Romanul lui Cristian Fulaş Specii nu seamănă cu nici una dintre cărţile publicate anterior de acest autor versatil şi imprevizibil, care reconstituie minuţios – inclusiv la nivel de limbaj – lumea de azi, degradată, coruptă şi haotică. «Lăsaţi orice speranţă, voi ce intraţi…» în universul ficţional populat de personaje precum Miron, politicianul ajuns din mare şef de partid un biet puşcăriaş părăsit de toţi, Victor, omul lui de încredere care visează să devină împărat într-o lume de slugi, Corina, această Madame Bovary contemporană care nu ştie cum să-şi umple timpul (al ei şi al copilului) fără ecrane şi internet, sau Gelu, cel care, deşi apare sporadic în paginile cărţii, sintetizează perfect tupeul neţărmurit al canaliei absolute.

Prozator pursânge, Cristian Fulaş ne oferă o radiografie bine calibrată a deşertăciunii, într-o naraţiune care surprinde tensiunea destrămării realului în condiţiile absenţei totale a sensului.” (Carmen Muşat)

• Hipodrom de Nora Iuga

Romanul a fost nominalizat la Premiul Național de Proză al Ziarului de Iași.

Copilăria, tinerețea și senectutea sînt cele trei borne pe care este construit bildungsromanul Norei Iuga, povestea unei vieți ce a gravitat mereu în jurul Hermannstadtului, orașul nespuselor bucurii, dar și al marilor tristeți. Aici începe povestea fetiței Nora, în interbelic, cu prieteni și jocuri, cu lecții la școala Ursulinelor și sași care își păstrează tradițiile cu strictețe și, mai ales, cu Jovis, calul alb din vitrina lui Schuster ce i-a însoțit gîndurile toată viața. Tot aici revine mai tîrziu ca tînără profesoară la o școală cu predare în limba germană în timpul regimului comunist și devine feblețea elevilor, ceea ce o ajută să treacă peste toate neajunsurile epocii. La vîrsta senectuții, deși locuiește la București, gîndul i-a rămas la același oraș al copilăriei.

Hipodrom, un roman cu puternice accente autobiografice, aduce în fața cititorilor o viață încercată, dar presărată cu momente luminoase, precum și slăbiciunea autoarei pentru Sibiu și locuitorii lui, pe care i-a purtat în suflet mereu.

• Atunci i-am ars două palme. Ediția a II-a revăzută de Lucian Dan Teodorovici

„Titlul cărţii, la fel de uşchit ca şi celelalte, nu reia, cum ne-am fi aşteptat, titlul vreunei proze din volum, ci un gest curent în lumea carnavalesc-sinucigaşă a lui Teodorovici, care, în altă carte, reprezintă debutul în viaţa erotică al personajului principal... Partea cea mai surprinzătoare a prozei lui Lucian Dan Teodorovici şi marca sa indiscutabilă în ansamblul prozei tinere de azi o reprezintă ancorarea în metafizic, chiar un metafizic louche, care fuge din faţa (sau din spatele) ochilor la prima piruetă raţionalistă.” (Simona Sora)

„Lucian Dan Teodorovici lucrează cu un bun, subtil amestec stilistic şi afectiv: ironia şi melancolia, bonomia ce dizolvă tentaţia cinismului, plăcerea jocului (inclusiv în retorica genului dramatic) şi evitarea satirei sarcastice, priza la absurdul existenţial, paralel cu comicul rafinat ce palpită aproape sub fiecare situaţie de fizionomie, toate acestea stimulând nu doar lectura, ca plăcere, dar şi reflecţia pe marginea ei.” (Dan C. Mihăilescu)

În fiecare vineri, Polirom îți pregătește o nouă serie de recomandări de lectură. Descoperă cărți memorabile în fiecare săptămână și completează-ți biblioteca personală!