în revista Orizont, nr. 3, martie 2023
Ca să nu se aleagă praful de toate (Polirom, 2023) e un microroman pe care, odată început, nu l-am lăsat din mână până la final. Decupaj al anilor ’90, cu toată confuzia socială care i-a definit, cartea lui Cosmin Perţa își găsește loc în suita (nu prea lungă) de romane care, din unghiuri diverse, s-au concentrat asupra aceluiași interval istoric. Dau numai două exemple, venite dinspre generaţii diferite: Şoseaua Virtuţii. Cartea Câinelui de Cristian Teodorescu și Cântecul păsării de plajă de Tudor Ganea. (…) Retrospectiv și contrapunctic, de altfel, e construită întreaga poveste, cu episoade bine strunite, frazare flexibil-ritmată și injectată cu o tensiune epică alimentată de un personaj pe cât de singular în lumea sa, pe atât de plauzibil. Cât despre praful care se alege de toate, vă las să decideţi soarta unui microroman care, într-o epocă dominată de story-telling superficial, reușește să te pună pe gânduri.
Citeste mai multîn revista Orizont, nr. 3, martie 2023
Acest destin demn unei romanțări fabuloase este migălos recompus de către George Cornilă, care, în urma unei munci asidue de documentare și de navigare printre hățișurile episoadelor marcate de zvon, bârfă și incertitudine, publică remarcabilul volum Hasdeu. Duhuri, o contribuție deopotrivă necesară și reprezentativă pentru potențialul seriei biografiilor romanțate de a înlesni contactul dintre ansamblul unei existențe și publicul cititor contemporan. Pentru George Cornilă primează claritatea exprimării și dispunerea atentă, amplu contextualizată a evenimentelor. Este unul dintre motivele pentru care autorul nu face abuz de arhaisme, ci le utilizează strict pentru conferirea unor stropi de culoare textului.
Citeste mai multîn Cațavencii, martie 2023
Diavolii din Loudun, romanul acestui scriitor extraordinar ajuns la vârsta înțelepciunii, le taie avântul optimiștilor care cred într-un viitor roz al omenirii, bizuindu-se pe progresul științei, și-i bagă la idei pe scepticii care-și imaginează că raționalismul lor e un șperaclu universal ce poate dovedi chiar și cele mai ferecate porți ale răului. Căci, constată Huxley, raționalismul însuși poate netezi calea spre iad.
Citeste mai multOrhan Pamuk vine la Timișoara, în cadrul seriei La UVT, Cultura este Capitală!
Scriitorul turc Orhan Pamuk, laureat al Premiului Nobel pentru literatură, vine la Timișoara, în cadrul seriei „La UVT, Cultura este Capitală!”. Unul dintre cei mai îndrăgiți autori din portofoliul Editurii Polirom, Orhan Pamuk va participa la două evenimente organizate de Universitatea de Vest din Timișoara, în cadrul programului cultural „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”. Luni, 3 aprilie 2023, începând cu ora 19.30, în Aula Magna a UVT, scriitorul turc va participa la o dezbatere publică moderată de scriitorul Radu Paraschivescu. Marți, 4 aprilie, de la ora 10.00, tot în Aula Magna, comunitatea academică din UVT îi va acorda scriitorului laureat Nobel titlul de Doctor Honoris Causa. Cele două evenimente fac parte din programul cultural „La UVT, Cultura este Capitală!”, inclus în Programul Cultural „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”, teritoriul Oameni, stația Reflecții, finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte. Mai multe detalii despre venirea lui Orhan Pamuk în România, pe siteul UVT.
Citeste mai multîn revista Timpul, nr. 24-25, martie 2023
Un roman al mentalităților lăturalnice, demente și mitomane este Cazemata (Polirom, 2016, 2019) de Tudor Ganea. Proza aduce‑n actualitate, într‑o nouă generație, cu totul exhibată, lumile lui Panait Istrati și Fănuș Neagu. Viața și moartea aici se țin, cum se spune, din puțin, un enorm puțin însă, s‑ar putea spune.
Citeste mai multîn revista Timpul, nr. 24-25, martie 2023
Volumul semnat de George Cornilă, Hasdeu. Duhuri, a apărut în luna ianuarie la Polirom, în deja celebra colecție „Biografii romanțate”, continuând generosul proiect editorial de reconstituire a personalităților românești mai mult sau mai puțin uitate în zilele noastre (or, potrivit vocii lui Hasdeu, „Nu există ocară mai grea decât să fii uitat.” – p. 202), dar și de implicită reconstrucție a unor timpuri și spații cultural-istorice poate prea lesne ignorate de noi toți. Dacă seria celor aproape douăzeci de nume de pe coperțile edificator ilustrate de Radu Răileanu trimite, în mintea cititorului, către imaginea sculptorului, a muzicianului, a filosofului, a prozatorului, a pictorului, a poetului, a dramaturgului etc., numele lui Hasdeu evocă de la sine statutul și „eticheta” de personalitate, dublată și întregită acum de aceea de personaj, la construcția căruia contribuie în mod original flerul și curajul de prozator înnăscut ale autorului prezentei cărți.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1152
Raluca nu s-a culcat niciodată cu Tudor e un debut excelent, o carte de povestiri bine controlate, fără nimic în plus. În mod clar, autoarea știe să dozeze efectele, știe când să taie, când să pluseze.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1152
Donnatela e un personaj-emblemă al unei lumi detracate, fără repere, fără șanse. Cartea e foarte bine scrisă, parcă te mută acolo, în tulburii ani ’90. Pline de mizerie, de suferință, de ticăloșii conjuncturale, de traume, de nedreptăți, viețile acestor oameni sunt inevitabil nefericite. E un roman despre tranziție și bolile ei. Despre nefericire, marginalitate, eșec social. Pe toate, însă, Donnatela, cea cu numele greșit de părinții alcoolici, le învinge.
Citeste mai multîn Ziarul de Iași
Până şi numele „Othello”, observă Adrian Papahagi, cu erudiţia-i cunoscută, ar putea la limită să sugereze o dualitate pernicioasă. Vocabula ultimă ne trimite la grecescul telos (ţel), arătând latura înaltă, nobilă a lui Othelllo (p.13), scopul său pur de a se integra marii societăţi europene, dar, simultan, sugerează şi posibila „josnicie” a eroului, dimensiunea lui sălbatică, barbară, prin silaba lo, aluzie la low, în engleză, mic, josnic, chiar ticălos (p. 17). Între aceste extreme se zbate personalitatea temutului militar care visează civilitatea, principialitatea şi aristocraţia lumii de adopţie, sfârşind totuşi (e drept, prin manipularea perversă, derulată de Iago) în barbaria, malignitatea şi sălbaticia lumii de provenienţă (unde, necruţători, îl plasau toţi, oricum, încă de la început – „Fericirea nu poate continua, fiindcă e clădită pe hybris. Chiar ajuns aici, în vârful piramidei, Othello tot un maur rămâne”, sintetizează Papahagi elocvent tragedia personajului la pagina 18). La fel de bine prinse sunt şi celelalte două figuri centrale ale textului, Desdemona şi Iago. Cea dintâi („Disdemona” în povestea iniţială, a lui Cinthio) joacă rolul unei „oglinizi” psihologice pentru Othello în iubirea ei, nevoia de acceptare a maurului de către elitista congregaţie veneţiană luând astfel un contur palpabil. Ucigând-o (pe fondul furiei incontrolabile, rod mai mult al propriei iraţionalităţi decât al artei manipulatorii dovedite de Iago), Othello „se decuplează” de la „ţelul” civilizator (p. 48). Şi Iago constituie pentru maur o „oglindă” a acceptării, la rându-i însă aparentă, ducând la aceeaşi (auto)distrugere inevitabilă. Iago „îl ucide” pe Othello, „otrăvindu-l” prin vorbe, „prin ureche”, după cum demonstrează, inteligent, Adrian Papahagi la pagina 26. El este „umbra”, cel care, de fapt, „nu este” („I am not what I am.”), conform unei alte analize spectaculoase făcute de autor ulterior (pp. 54-55). O carte excelentă, aşteptată, necesară, destinată studioşilor din România, atâţia câţi vor mai fi fiind ei..
Citeste mai multBiblioteca Polirom 25 de ani: A.P. Cehov, O viaţă în scrisori. Corespondență II (1891-1904)
La editura Polirom a apărut de curând cel de-al doilea volum al corespondenței unuia dintre cei mai mari scriitori ai lumii, A.P. Cehov: O viaţă în scrisori. Corespondență II (1891-1904), ediţie îngrijită, selecţie, traducere din limba rusă şi note de Sorina Bălănescu. Volumul a fost publicat în ediție cartonată în prestigioasa colecție de traduceri din literatura universală „Biblioteca Polirom” (coordonator: Dan Croitoru), în anul în care aceasta împlinește 25 de ani. În aceeași colecție a apărut în anul 2018 și primul volum al corespondenței lui Cehov: O viaţă în scrisori. Corespondenţă I (1879-1890), ediţie îngrijită şi traducere de Sorina Bălănescu. „Cel care nu dorește nimic, nu speră nimic și nu se teme de nimic nu poate fi artist.” (A.P. Cehov) „Burghezia ține mult la așa‑numitele tipuri «pozitive» și la romanele cu finaluri fericite, întrucât ele îi alimentează ideea că poți să acumulezi capital și să‑ți păstrezi neprihănirea, poți să fii o fiară sălbatică și totodată fericit.” (A.P. Cehov)
Citeste mai mult