Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
Cristian Tudor Popescu la Oradea: întâlnire cu cititorii la Muzeul Țării Crișurilor
Vineri, 24 martie 2023, la ora 15.30, la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea (Str. Armatei Române nr.1/A), Cristian Tudor Popescu va avea o întâlnire cu cititorii, prilejuită de apariția volumului Dumnezeu nu e mort. Interceptări. Note informative, apărut de curând la editura Polirom. În dialog cu autorul: Dan-Liviu Boeriu. Această întâlnire este organizată de Editura Polirom și Librăriile Humanitas, împreună cu Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, și va avea loc în cadrul evenimentului „Zilele Filmului Istoric”, ce se desfășoară în perioada 23-24 martie 2023, la inițiativa instituției muzeale. Parteneri: Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, Universitatea din Oradea, Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din cadrul Universității din Oradea, Arhiva Națională de Filme – Cinemateca Română.
Citeste mai mult
Romanul Abraxas de Bogdan-Alexandru Stănescu este nominalizat la Premiile Radio România Cultural, ediția 2023
Abraxas de Bogdan-Alexandru Stănescu, apărut în colecția „Fiction Ltd.” a Editurii Polirom, în anul 2022, este nominalizat la Premiile Radio România Cultural, ediția 2023, la secțiunea „Proză”. Romanul a mai fost nominalizat la Premiul Cartea anului 2022, acordat de revista „România literară”, și este nominalizat la Premiul Naţional de Proză „Ziarul de Iaşi”, ediția 2023. Gala Premiilor Radio România Cultural, ajunsă la cea de-a XXII-a ediție, va avea loc luni, 3 aprilie 2023, de la ora 18.00, pe scena Teatrului Odeon. Este singurul eveniment care premiază toate domeniile culturii din România. Mai multe detalii despre această ediție, aici.Foto autor: Anto Magzan
Citeste mai multîn Observator cultural nr. 1150
Tocmai prin singularitatea sa, Crush ne confirmă, aşadar, că romanele Dorei Pavel sînt neuro-gotice, adică romane psihanalitice contaminate cu puternice inserții gotice, mereu deconstruite și apoi reconstruite, modificate profund. Am mai putea să le numim și romane psycho-noir, împrumutînd un termen care a fost folosit mai degrabă de critica cinematografică, fără să o contrazică, chiar ar intra în rezonanță cu ideea de neuro-gotic... Orice altă tentativă de a oferi o definiție cuprinzătoare a acestor romane, atît de originale în panorama prozei românești contemporane, ar putea, cred, eșua.
Citeste mai multpe coverstories.ro
Rabih Alameddine e unul dintre autorii pe care i-am iubit în fiecare pagină scrisă de ei (recomand din suflet Femeia de hârtie). Iar de data asta, ni se promite o poveste ale cărei nuanțe contemporane sunt de neuitat. Dar este şi o meditaţie asupra limitelor cu care se confruntă scriitorii şi asupra incapacităţii lor de a spune povestea catastrofelor prin care trec oamenii altfel decât în mod fragmentar. O sa vedeți!
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1150
Un roman din 1947, Autobuzul rătăcitor (Editura Polirom, 2022, Colecția Biblioteca Polirom, Serie de autor, coordonată de Dan Croitoru, traducere din limba engleză și note de Dana Crăciun) ne reține atenția, dacă nu și interesul. Un autobuz vechi și uzat devine un mijloc de locomoție rătăcitor pentru oameni ce caută și se caută, pe un drum ce străbate lumea americană a Californiei postbelice. (…) Un roman cu multiple nefericite personaje, fel de fel de bărbați și femei, credincioși sau mai puțin, mai mult sau mai puțin ciudați – drogurile încă nu erau atât de răspândite ca mizeria și sărăcia –, aflați în căutarea a nu se știe bine ce și nici cum. Cam la noroc, cam alandala, cam ce-o fi o fi, bine sau rău, să fie ceva.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1150
Romanul Prin celălalt capăt al telescopului are două mize importante: criza scriitorului care realizează că nu reușește să spună unele povești decât prin lentile disparate, asta dacă mai iese din impas, și cartografierea noii lumi a unor refugiați sirieni, ajunşi în 2016 pe insula Lesbos. Persistă senzația că asiști pe viu la evenimente, Alameddine reușind foarte bine să evite vocile suplimentare prin care ar fi putut filtra poveștile, lipsindu-le de aerul de autenticitate. Există un permanent du-te-vino între profunzime și superficialitate, iubire și infidelitate, indiferență și sacrificiu, dar și referințe mitologice (foarte importantă este cea legată de tebanul Tiresias, unul dintre rarele personaje transgender), momente importante din istoria Beirutului, considerații despre Războiul Civil libanez, secte religioase și familie. „Am să-ți scriu povestea în locul tău. Plonjez.”
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1150
Un nou roman despre generații, migrație, feminitate și vârstele ei, cupluri, căsnicii, despre vertijul social și despre schimbările istorice, Voci la distanță de Gabriela Adameșteanu continuă saga societății românești, cu tot ceea ce a însemnat pentru destinul unor generații, de multe decenii încoace. Analizează cu aceeași luciditatea necruțătoare umanul, reacțiile, deciziile, lașitățile, crizele, minciunile, dramele, înțelegând poate mai bine decât alții motivațiile, contextele, nevoile sufletești, compromisurile de tot felul făcute fie din pricina patimilor, fie sub presiunea exterioară a societății în continuă transformare, cu accidentele și tragediile ei.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1150
Gabriela Adameșteanu reconstituie transversal realitatea de ieri și de azi, prin intermediul unor personaje reprezentative pentru diferite categorii sociale – medici, profesori, juriști, avocați, ingineri, oameni politici, dar și un șef de sală, Gigi Trif, care servește la masa lui Ceaușescu, în vila acestuia de la Neptun, și a cărui perspectivă asupra politicului este genuină. Narațiunea abundă în detalii de viață cotidiană, ce recompun atmosfera apăsătoare din ultimul deceniu comunist, dominat de zvonurile despre diverși membri ai familiei Ceaușescu și gradul lor de implicare în deciziile șefului suprem al statului. Roman al deteriorării și al vinovățiilor, cu o construcție ingenioasă și personaje extrem de vii, Voci la distanță încheie spectaculos tetralogia începută cu Drumul egal al fiecărei zile și reconfirmă, o dată în plus, statutul de clasic în viață al Gabrielei Adameșteanu.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1150
Fiind cititoare pasionată, regretam mereu că întâmplările personajelor se opreau la ultima pagină a cărții, pe când, în realitate, viețile oamenilor continuau până mureau, ba chiar și după mai aflam câte ceva. De aceea, mi-a plăcut reapariția personajelor balzaciene de la un roman la altul, care dădea impresia unei lumi dense, coerente, și am preluat-o. Letiției i-am acordat rol principal în trei dintre romanele mele (Drumul…, Provizorat, Fontana) și unul de planul doi în cel mai recent, Voci la distanță, fiindcă „am luat-o de tânără”, avea o viață înainte și puteam urmări, datorită ei, vârstele feminine. (…) Am avut de la început o opțiune clară pentru realismul cotidian, social, care încadrează personajul – punctul meu de interes.
Citeste mai mult
Întâlnire cu Armand Goșu la Muzeul Unirii din Iași: conferință & sesiune de autografe
Joi, 23 martie, ora 18.00, la Muzeul Unirii din Iași (Lăpuşneanu 14), Armand Goșu va susține conferința „Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei: cauze, evoluție, pericole”, urmată de o sesiune de autografe dedicată volumului Putin, obsesia imperiului, publicat la editura Polirom. Prezintă: Brîndușa Munteanu, muzeograf, Muzeul Unirii Ovidiu Șimonca, jurnalist, revista Timpul Un eveniment organizat de: Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, Editura Polirom și Revista Timpul
Citeste mai mult