pe LiterNet.ro
Cartea lui Schlink nu e nici despre initieri erotice, nici despre Holocaust. E o carte despre vina. Despre toate nuantele de gri care incap intre alb si negru. Tortionarul e o femeie frumoasa, iubita de un inocent. Ea e vinovata de moartea a citeva sute de femei, pe care le-a lasat sa arda de vii. La fel de adevarat este ca, daca le-ar fi deschis
Citeste mai multin Orizont, nr. 9
Reunind trei conferinte tinute in primavara anului 1986 in Japonia de „parintele antropologiei moderne”, culegerea de eseuri reactualizeaza si upgradeaza marile teme ale gindirii sale teoretice: conexiunile dintre „rasa”, istorie si cultura, problemele globalizarii, provocarile economice sau civilizatorii. Structurarea pe ba
Citeste mai multin Orizont, nr. 9
„Bucuresteanul-cocos” (…) e mindru ca sta in Capitala tarii, chiar daca e ultimul platitor de intretinere la blocul lui din capatul Militarilor. (…) E gata, intotdeauna, sa lase lucrul pentru a cobori la o crisma. Aici, discuta politica inalta si fluiera dupa gagici. (In ultimul timp, fluiera in gind.) Arunca tot ce nu-i f
Citeste mai multin Orizont, nr. 9
Volumul al doilea din Marocco (si al treilea din Opere) are doua sectiuni ample: Gulliver in Tara Nimanui, exercitii de arta prozei, si Ciinele in lesa, fals memorial, insotite de Appendix si Dosar de presa. Scribul ramine ascuns in proze, dar se devoaleaza in interviuri, confesiuni. In a doua sectiune sint incluse mai multe interviuri. Multe texte
Citeste mai multManea este un reprezentant de seama al modernitatii literare luminate. Romanul Intoarcerea huliganului, un autoportret impresionant prin curaj moral si virtuozitatea limbii, prezinta – din subteranele propriei biografii – nelinistitoare aspecte profunde ale istoriei romanesti.
Citeste mai multpe filme-carti.ro
Una dintre primele sale carti aparute dupa moartea prematura este aceasta culegere de povestiri de la Polirom, Aberatii de bun-simt. Nici aici nu se dezminte: formatia sa de antropolog este evidenta in multe dintre povestiri, fiind un excelent observator al spiritului uman, mai ales al celui rural. Sorin Stoica are prilejul sa ne readuca aminte de
Citeste mai multin Tiuk!, nr. 31
Fiecare personaj de-al lui O. Nimigean traieste o istorie, trece printr-o drama personala, are o biografie in spate, si-a format o lume proprie atit de bine conturata, incit nu mai poate iesi din ea. Cartea e scrisa cu mult nerv, tinindu-si naratorul si totodata si cititorul cu nervii intinsi la maximum. Naratiunea e din cind in cind intrerupta de
Citeste mai multin Observator cultural, nr. 594
Doua carti puternice (in modul existential, ca si in cel literar) ne-au oferit deja, in ultimii ani, acest tip de proza cu sonda biografica, in care suferinta despartirii de cel apropiat se leaga strins de explorarea vietii lui; si a vietii cu el. In Portretul lui M de Matei Calinescu, fiul pierdut era personajul-pivot al unei relatii de o intensit
Citeste mai multin Ziarul de duminica, nr. 39
Fie ca scrie despre Emil Cioran, Eugen Ionescu sau, in penultima carte, despre Mihail Sebastian, Marta Petreu isi dovedeste marele talent, dublat de un curaj aproape sinucigas, de a deschide rani (…) Fapt cu atit mai frapant cu cit autoarea refuza constant anestezia, gata sa-si asume toate consecintele suferintei – deopotriva a pacient
Citeste mai multin Observator cultural, nr. 594
Cartea Martei Petreu nu este un memorial; si, cu tot materialul autobiografic, este un roman. Unul cu personaje reliefate, prinse intr-un conflict puternic, decupate dintr-o atmosfera specifica si evoluind intr-un peisaj mohorit. Personajele sint preponderent din sinul familiei. Conflictul dintre ele va fi cu atit mai dramatic. Atmosfera e una de c
Citeste mai mult